Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Mai 2, 2009

BAPTIŞTII DIN BUCOVINA, partea XI

PIONIERI AI EVANGHELIEI ÎN BUCOVINA

În cele ce urmează arătăm numele și activitatea acelora care au contribuit la răspândirea bunei vestiri pe plaiurile Bucovinei, cu excepția celor 3 predicatori despre care am scris în paginile precedente.

  1. Silvestru Andriciuc.

Este unul din colegii lui Silvestru Ungurean, întors la Domnul în America și ordinat. El mai mult l-a ajutat pe S. Ungurean și după câțiva ani se mută cu domiciliul în com. Vînători, jud. Iași, unde ajută pe frații de acolo.

  1. Nicolae Ruști, din comuna Arbore, s-a întors la credință în America a fost ordinat în

lucrarea Evangheliei. Poate unul din cele mai de vază lucruri pe care le-a făcut a fost că el a adus pe S. Ungurean în lucrul Domnului. Al doilea a fost că și-a clădit o casă în com. Arbore și una din încăperi destinată pentru casa de rugăciune, apoi a adus la Domnul familia sa, iar în biserică a fost cu adevărat un stâlp. În timpul vieții sale biserica Arbore se număra printre bisericile de frunte. O boală nemiloasă l-a răpus de timpuriu în anul 1924, iar în urma lui biserica n-a avut înaintare.

  1. Teodor Morari, s-a născut în anul 1894 în comuna Petriceni, a fost unul dintre membrii

fondatori ai bisericii Petriceni, care în prezent numără 250 membri. Plin de zel făcea totul ce era necesar ca să placă Domnului. Predica Evanghelia cu mult elan și convingea văzând în el aceste calități. L-am ordinat și a intrat deci în rândul predicatorilor. După căsătoria lui s-a stabilit în orașul Cernăuți, de unde își luase tovarășa de viață. Aici e unul din lucrătorii bisericii pentru cei de limba română.

  1. Petru Rotari, s-a născut în anul 1897 în com. Petriceni. S-a întors la Domnul în anul

1919 și alături de Teodor Morari, al cărui cumnat este, a lucrat pentru prosperarea bisericii Petriceni, precum și împreună cu Ion Carliciuc. În anul 1941 este ordinat de fr. D. Hodoroabă ca lucrător în via Domnului. Pe timpul prigonirii lui antonescu este maltratat de plutonierul Găină care a asmuțit câinii asupra lui, apoi a fost condamnat la un an închisoare pentru credința lui în Christos. Iar astăzi, în Bucovina de Nord el este cel mai bun predicator. E în vârstă de 71 ani, vocea lui puternică răsună la înmormântări, serbări, conferințe și în biserici. Fără diplomă, fără salariu, fără carnet, tună și fulgeră împotriva păcatului. Înalt, uscat și cu voce răsunătoare ca a lui Ioan Botezătorul. Petre Rotari, unul dintre lucrătorii bisericii din petriceni, care numără 250 membri, „Doamne trimite lucrători că e lucru mare și la Părintele gătit pentru mulți loc este”.

  1. Grigore Chibici, unul din țăranii din Ipotești, vine la credință în anul 1925 și cu el ia

ființă cea mai mare biserică din Bucovina de Sud, 150 membri, chiar dacă are de înfruntat împotriviri în comuna sa, el merge cu hotărâre înainte și câștigă suflete. Iar Silvestru Ungurean, după ce vede în el un adevărat pionier al Evangheliei, în anul 1932 îl ordinează ca lucrător. G. Chibici depune destule sacrificii la zidirea casei de rugăciuni și la creșterea în har a bisericii. Acum când fiul său Samuel e unul din cei mai buni lucrători pe ogorul Evangheliei și când biserica al cărei prim membru a fost el e înfloritoare, când cântă corul și muzica, Grigore Chibici se poate bucura mai mult decât atunci în anul 1925.

  1. Nichita Zegrea, s-a născut la 23 aprilie 1886 în comuna Vicovu de Sus, primește pe

Domnul în anul 1922, deci la 4 ani după înființarea bisericii. Veghează cu grijă să se găsească pe calea bună atunci când au apărut aducători de alte credințe, care de care cu mai multe manifestări trupești, și în cele din urmă el se așează pe caela bună a credinței, salvează tot ce s-a putut salva. În anul 1948 S. Ungurean și Nicolae Bejenari îl ordinează ca lucrător pe ogorul Evangheliei, pentru Biserica Vicovul de Sus, iar mai târziu lucrează în cercul Rădăuți, Cîmpulung etc. Astăzi Nichita Zegrea e la pensie și activ în biserică ca rezponsabil, prin abilitatea sa, în Vicovul de Sus. E o biserică de 80 membri și clădirea casei de rugăciuni e de o frumusețe rară. Iar pe octogenarul Nichita Zegrea îl respectă și prețuiește biserica de 80 membri credincioși.

  1. Ioan Havriciuc s-a născut în anul 1890 în comuna Pătrăuțul Sucevei. În anul 1921

primește credința prin lucrarea începută de Gh. Oltean și e botezat de Silvestru Ungurean, iar la 12.03.1942 este ordinat ca lucrător de către Silvestru Ungurean, apoi lucrează în Pătrăuțul Sucevei și în toate bisericile din jud. Suceava, precum și în Mihoveni a fost titular. Azi este la pensie și totuși lucrează și are un cuvânt temeinic în orice împrejurări, este un stâlp în Biserica Domnului.

  1. Alexa Rusu, e un tânăr din Oprișeni, dus la Iași ca să muncească acolo. A aflat pe frații

creștini după Evanghelie și s-a lipit de ei, dornic de a fi mântuit. A crezut și Grigore constantinescu l-a botezat. Întors la Oprișeni a constatat că în satele din jur e răspândită credința baptistă, iar el având minte ageră nu a încercat să răspândească Cultul Creștin după Evanghelie, măcar că acolo fusese botezat, de teamă ca să nu fie apoi lupte între frați. S-a unit cu frații baptiști și așa, cu ei împreună, în scurt timp a luat ființă biserica baptistă în casa lui Ignate Boghiul. Predicator aveau pe Loghin Motrescu. După anul 1926 Alexa Rusu este ordinat de Silvestru Ungurean și lucrează în jur, iar în anul 1927 intră ca predicator în cercul Rădăuți, duce cu bucurie steagul Domnului, dar în scurt timp cade la pat și moare, lăsând în urmă o amintire frumoasă, a unei vieți consacrate în slujba Domnului

  1. Vasile Andrusiac, s-a născut în anul 1897 în com. Perjoliuca (Vășcăuți Siret), vine la

credință în anul 1921, de naționalitate ucreainean, din fire om evlavios. Ca să fie de folos în lucrarea sfîntă se duce la bucurești după recomandația ce i-am făcut-o și intră la Seminraul Baptist, unde după 4 ani ia diplomă de absolvire și se întoarce în bucovina și se așează în Cernăuți, unde Silvestru Ungurean, Motrescu Loghin și Dumitru Hodoroabă îl ordinează. El lucrează mai mult între ucrainienii din Cernăuți și-l ajută pe fr. Dumitru Hodorabă ca traducător și second în lucrare.

  1. Ilie Ciornei este din com. Comărăști Zdrub. Întors la Domnul și botezat de fr. D.

Hodoroabă, plin de tinerețe și viață de a lucra, e trimis la seminarul din București, unde e unul dintre primii, întors acasă ca absolvent la Comarești unde lucrează la Davideni și banila, înainte și după ordinare cu mult zel. Pe timpul prigonirii lui Antonescu aureola sa se pălește și nu e așa radioasă ca la început, totuși o veste bună ne parvine, că el e acum la datorie.

  1. Ioan Isac, din Banila pe Siret, absolvent al școlii de arte și meserii din Vicovul de Sus,

întors la Domnul e botezat de D. Hodoroabă, apoi e trimis la Seminarul din București unde după absolvire e ordinat ca pastor într-o biserică din București. El nu se mai întoarce în bucovina dar în bucurești se urcă pe treptele de sus ca secretar al Uniunii și profesor la seminar, e bun orator.

  1. Nistor Posteuca, din com Stănești de Jos a fost ordinat de S. Ungurean, care a lucrat în

cercul Rădăuți, unde a lucrat fratele Alexa Rusu, decedat, un bărbat cu înțelepciune și care a cetit mult, e vrednic a se prezenta în fața publicului și prin aceia că trăiește cele ce spune.

  1. Gheorghe Florea, originar din com. Solca și stabilit temporar în com. Groși (Bihor) are

ocazia să audă Evanghelia, căreia îi dă crezare iar Ion Țirban îl botează potrivit cu doctrina baptistă. Întors la Solca, unde deja fr. Motrescu a botezat un grup dintre consătenii săi, face legătura cu ei și în Solca se pun bazele unei biserici baptiste. Având în vedere zelul lui de a lucra fr. Ungurean îl ordinează ca lucrător iar după câțiva ani penticostalii inundă biserica creștină baptistă din Solca, iar fr. Gh. Florea pleacă din nou în bihor de unde nu mai revine.

  1. Teodor Grijincu, s-a născut în com. Pătrăuții de Jos în anul 1890. E primul baptist român

în Pătrăuții de Jos și primul după Gh. Păduche și Onofrei Calancea. După primirea credinței și după ce Iosif Tolar l-a botezat în 1913 la Frătăuți, reușește să aducă pe 3 dintre frații lui la credință împreună cu Leopold Ducinschi, Iacob Snell și D. Hodoroabă lucrează la bunul mers al bisericii. Vasile Ionese și Motrescu L., îi oficiază ordinarea și acum la 78 ani împarte Cina Domnului în Pătrăuții de Jos. Toți acești 14 pionieri ai Evangheliei erau ordinați.

Mai jos urmează descrierea celor fără ordinare:

  1. Emanoil Gavrilescu, este primul pocăit în satul Igești, întors la Domnul din predicile lui Adrian Brujă încă în cazarma regimentului. La întoarcere e botezat la 20.07.1919 de Onofrei Calancea, lucrează cu râvnă și zidește casa de rugăciune (fiind dulgher), iar biserica al cărui membru este el la finele anului 1943 are 110 membri.

  2. Vasile Ternicer, din com. Arbore, primește cuvântul pe front în primul război mondial de la fr. Ianoși Samoșches, apoi în regiment face cunoștință cu Adrian Brujă, Emanoil Gavrilescu și alții. Întors acasă în 1919, 20 august, e botezat de Onofrei Calancea, împreună cu soția sa Agafia. În Arbore (cetatea lui Ștefan Vodă) trebuie să lupte ca să biruie pe împotrivitori și să predice pe Christos. El într-o duminică după masă se ducea la adunare și în stradă întâlnește o fată care se ducea la horă ca să danseze, o oprește și îi arată că capul lui Ioan Botezătorul a fost tăiat pentru un joc, îi mai arată că fiecare pas ce îl face mergând la dansat e pas spre iad și nu o lasă până izbutește să o întoarcă din drumul ei s-o ducă la adunare. Fata se pocăiește, se botează și apoi devine soția lui Nicolae Ruști. Acolo în mijlocul drumului, unde întâlnește pe om nu-l lasă în pace până nu-i spune ceva din cuvântul Domnului. Fratele Ternice era sărac și din cauza asta s-a mutat cu domiciliul în com. Vânători, jud. Iași. De la Iași s-a refugiat în timpul războiului în com. Cenad, jud. Timiș. A avut 8 copii, 7 dintre ei sunt pe calea Domnului și sunt membri de valoare în biserică iar unul a absolvit seminarul și a fost angajat.

  3. Iacob Snell, de naționalitate germană, primește credința baptistă și e botezat în anul 1911, în com. Frătăuții Vechi de către Ferdinand Massier. După ce se stabilește în Pătrăuții de Jos ca gaterist la o fabrică de cherestea intră în vorbă despre religie cu românii și reușește să câștige la credință un grup însemnat de tineri români. E remarcat prin faptul că el e primul dintre germani care predică Evanghelia românilor. Avea o casă credincioasă. Toți copiii lui urmează credința părinților și toate cele 4 fete s-au căsătorit cu credincioși baptiști români. În spre apusul vieții sale e conducătorul bisericii baptiste din Pătrăuții de Jos ani dearândul. Când își închidea ochii pentru totdeauna era încă în slujba bisericii.

  4. Onofrei Popovici, s-a născut în com. Calafindești în anul 1890. Se întoarce la Domnul în timpul războiului iar în 1919 e botezat de Onofrei Calancea la pătrăuții de Jos. Începe lucrul în Calafindești și culege roade, un grup de bărbați credincioși. Se căsătorește cu sora Samfira Morari din petriceni. E un bun vorbitor în biserică.

  5. Samuil Moloci, e bătrânul bisericii din Calafindești. Gata să facă bine oricui, chiar și preotului de peste drum când acesta avea nevoie. După ce vine la credință aduce adunarea în casa lui, așa cum a adus Marta pe Domnul în casa ei. Blând și tăcut, cu soția lui Domnica ar vrea să facă voia Domnului întru totul. Când membrii s-au înmulțit a pus la dispoziție o parte din grădina casei sale ca acolo să se zidească casa de rugăciune, care s-a și zidit în anul 1933. când a venit prigonirea lui Antonescu a fost arestat el și soția lui și băgați la închisoare, de unde, când a scăpat, s-a ales cu amputarea unui picior, iar buna lui soție, domnica a murit în închisoarea de la Mislea în 1943. A murit pentru că nu s-a lepădat de credința ei. „Cel ce ăși pierde viața pentru Mine, a zis Domnul, o va afla” șo sigur Domnica Moloci și-a aflat o viață mult mai bună în ceruri.

  6. Gheorghe Croitor, s-a născut în anul 1898 în com. Bosanci, iar în primul război mondial a primit credința și la 20.VII.1919 este botezat în Pătrăuții de Jos de către Onofrei Calancea. A trebuit să aștepte și să lupte ani de zile ca să câștige aderenți. El însă a luptat și a răbdat și a câștigat. În 1943 erau 47 membri și în bosanci este o biserică frumoasă zidită încă în anul 1931, iar în anul 1952 este ordinat de către fr. Socaci, Isac și Ungurean ca pastor de biserică.

  7. Ilarion Hapenciuc, din com. Șerbăuți a primit credința pe vremuri de suferință omenească. A primit botezul la 20.VII.1919 în Pătrăuții de Jos de către Onofrei Calancea, e primul în Șerbăuți și reușește să aducă la domnul pe fratele său Teodor, apoi alții și alții cu greutăți, încet dar sigur, astfel că la finele anului 1943 biserica avea 22 membri. A fost un frate cu judecată, cu dreptate și nu pot uita cuvintele lui de la o întrunire a comitetului Bucovinei, care căuta ce nu era de găsit. El a zis, „lăsați săbiile la o parte, lăsați hârtiile și dovezile la o parte, să dăm mâna și să lucrăm pe ogorul Evangheliei, căci mare este secerișul și puțini sunt lucrătorii”. A încetat din viață în vârstă de 76 ani, dintre care 48 ani în slujba Domnului. La finele anului 1943 în Șerbăuți erau 22 membri.

  8. Leopold Ducinschi, de naționalitate polonez, primește credința și se botează în 1911 în Polonia. Fiind de meserie cizmar se stabilește în Pătrăuții de Jos și e în contact cu publicul român cu prilejul meseriei. Împreună cu Iacob Snell îl convertește pe Teodor Grijincu și încă câteva femei și fete, iar după venirea celor din Straja a luat ființă prima biserică baptistă română la Pătrăuții de Jos sub conducerea lui Leopold Ducinschi. El vorbește bine limba română, e convingător în predică și datorită lui se construiește primul locaș de rugăciune în Bucovina și multă vreme e responsabilul bisericii, iar faptele lui cele de pe urmă lasă mult de dorit.

  9. Teodor Ursachi din Cîmpulung, se întoarce la Domnul în timpul primului război mondial iar în 1916 este botezat în Budapesta de către Rainhold Schefler. Întors acasă spune crezul său familiei și consătenilor săi din Cîmpulung. El câștigă prieteni iar pentru ca să facă o binecuvântare a unui nou născut, chiamă pe fr. Motrescu care face o călătorie pe jos în miez de iarnă. A fost însă un timp când Teodor Ursachi a încetat de a mai fi cel ce a fost când s-a întors din război. Totuși el e acel care a dus pocăința în orașul Cîmpulung unde în prezent este o biserică nu de mică importanță, iar fr. Teodor Ursachi este unul din membrii ei. La finele anului 1943 biserica avea 25 membri și 10 aparținători.

  10. gheorghe și Ion Irimescu, doi frați de un tată și o mamă, născuți în Bilca și pocăiți încă de pe front, sunt botezați de Onofrei Calancea în Câmpulung în anul 1919. ei nu au înființat nici o biserică dar au susținut pe cele înființate. Cine știe dacă am mai avea o biseică în Cîmpulung dacă Gh. Irimescu nu ar fi fost în permanență acolo? Fratel Gh. Irimescu era un om de condei, el nota totul, iar după moartea lui, fratele său posedă multe însemnări prețioase rămase de la el. Ion Irimescu a făcut 2 ani de Seminar, n-a continuar, n-a găsit înțelegerea din partea celor sus puși. el astăzi e responsabilul Bisericii din Pojorâta, care de asemenea, cine știe dacă ar mai exista dacă nu ar fi acolo fratele Ion Irimescu, acum în vârstă de 71 de ani. În grele încercări ale bisericilor ei au rămas neclintiți și statornici.

  11. Simion Ionesi, s-a născut în anul 1888 în com. Frătăuții Vechi. În tinerețe pleacă în America după pâinea cea de toate zilele, unde află mântuirea, iar fr. Lazăr Talpeș îi scufundă în apă în numele Sfintei Treimi pe el și pe fratele său Vasile. Fratele Simion Ionesi în 1920 se întoarce în patrie și aduce familia sa la Domnul. A ținut în casa părintească adunare, iar eu le-am fost pastorul. Iar după căsătoria sa cu o soră din Calafindești se domiciliază acolo. De acolo se mută la Grănicești, iar din grănicești se mută la Tibeni și din Tibeni se așează definitiv în orașul Rădăuți. Datorită lui fratele său Vasile din America dăruiește o sumă de bani cu care se cumpără un imobil din Rădăuțți unde frații se adună împreună cu octogenarul Simion Ionesi.

Anunțuri

Responses

  1. Va salut cu respect si Domnul sa va ocroteasca. Am ramas surprins cand am citit in articolul D-voastra despre Irimescu Gheorghe si Irimescu Ion care au fost doi frati ai bunicei mele Domnica din spre mama.Unchiul ion era fotograf si l-am cunoscut foarte bine.Acum se odihneste in cimitirul din comuna Bilca ,judetul Suceava cu toate ca a murit la Radauti fiindca sedea la un frate de credinta .Pe unchiul Gheorghe il cunosc din fotografii si stiu ca este ingropat in cimitirul din Cimpulung.Cu sincera admiratie pentru cele ce au fost si care D-voastra nu le-ati dat uitarii… Gh.Irimescu


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: