Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Aprilie 25, 2009

BAPTIŞTII DIN BUCOVINA, partea IV

Erhan Dumitru din com. Sadova primește botezul în Rusia la 24 iulie 1918. De asemenea Catargiu Dumitru din Capu Codrului, Doca Nicolae din Cajvana, Nițu Teodor din Vicovu de Sus și Vasile Schipor din Corcești sunt botezați în anul 1918 în Rusia, fiind acolo ca prizonieri de război. Florea Gheorghe din Solca este boteazat în Bihor de către Ion Tirban, Olenici Dumitru din Horodnicul de Jos este botezat de Imre Cozma în Transilvania, iar alții din grupul lui Adrian Bruja și al altora își așteaptă rândul la botez ca: Emanuil Gavrilescu din Igești, Vasile Terniceri din Arbore, Furtună Vasile din com Poieni, Miron Prelipcean din com. Horodnicul de Jos, Croitoru Gheorghe din com. Bosanci, popovici Onofrei din com. Calafindești, Hapenciuc Ilarion din com. Șerbăuți, Cojorac Dumitru din com. Cacica. Crăciun Dumitru din com. Voitinel, Pelionari Vasile din com. Frumosu, Cîrstean Gavril, Traian Ungurean, Irimescu Gheorghe și Irimescu Ioan din com. Bilca, iar Petru Hlusiac din com. Petriceni și Vasile Hacman din Crasna sunt botezați în jud. Cluj în timpul războiului.

În anul 1917 toamna, am venit acasă din Chitihaz unde am stat un an cu ocazia botezului meu din anul precedent. Când am luat legătura cu biserica din Pătrăuți am aflat pe frațiiTeodor Grijincu din Pătrăuți și Gheorghe Cuciurean din corcești că erau și ei veniți acasă din război ca invalizi. Acum biserica din Pătrăuți s-a înviorat.

În anul 1918, luna iulie, erau deja prieteni pentru botez, care au scăpat din războiul care mai dăinuia încă. Fratele Gh. Cuciurean din Corcești aduce pe pastorul Iosif Tolar din Cernăuți ca să oficieze un botez la Pătrăuți. Botezul a fost oficiat în apa Siretului de către fr. Tolar. Din cei 11 botezați amintim pe Teodor Morar din Petriceni, Plefan din Cupca (pe restul i-am pierdut din memorie).

Cu această ocazie a botezului, fr. Gheorghe Cuciureanu, împreună cu alții face o propunere fratelui Tolar ca să mă desemneze pe mine ca un predicator ajutor pentru românii credincioși. Fratele Tolar a acceptat și a ținut un servicu special în care a arătat drepturile și datoriile unui lucrător pe ogorul Evangheliei, după care el s-a rugat pentru mine, a dat mâna cu mine și m-a prezentat bisericii ca predicator ajutător. Apoi mi-a eliberat o adeverință în care arăta că în urma propunerii bisericii am fost desemnat ca „Misions helfer”. Totuși eu n-am făcut caz mult de acest eveniment și am făcut ce am putut fără să mă impun.

Acum a urmat toamna anului 1918, războiul s-a terminat de 4 ani și 3 luni. Toți cei ce au scăpat cu viață din groaznicul măcel s-au întors acasă. Notăm că dintre credincioși 5 persoane au muri, notăm: Ilie și Constantin Popescu din Pătrăuții de Jos, ei fiin și frați de corp, Adrian Brujă din Crasna, silvestru Păduche din Pătrăuți și Teodor Motrescu din Crasna (fratele meu).

În cele ce urmează se arată numele celor ce s-au întors din război și care au mers prieteni și s-au întors frați. Aceștia sunt: Dumitru Hodorabă din Pătrăuții de Jos, Motrescu Loghin din Crasna, Gheorghe Cuciurean din Corcești, Schipor Vasile din Corcești și Vasile Hacman din com. Crasna.

În continuare notăm numele celor ce au primit credința în timpul războiului, dar au primit botezul întorcându-se acasă ca frați: Teodor Ursache din Cîmpulung, Erhan Dumitru din com. Sadova, Catargiu Dumitru din com. Capu Codrului, boca Nicolae din com. cajvana, Nitu Teodor din com. vicovu de Sus, Florea Gh. din com. Solca, Olenici Dumitru din com. Horodnicul de Jos, Petru Husiac din com. Petriceni.

Arătăm numele celor ce s-au convertit în război, au venit acasă ca prieteni și s-au botezat fiecare la rîndul lui în Bucovina: Vasile Bruja din com. Crasna, Emanoil GAvrilescu din com. Igești, Vasile Terniceru din com. Arbore, Vasile Furtună din Poieni, Miron Prelipcean din Horodnicul de Jos, Gheorghe Croitor din Bosanci, Onofrei Popovici din Calafindești, Ilarion Hapenciuc din Șerbăuți, cojocari Dumitru din com. Cacica, Crăciun Dumitru din Voitinel, Pelinari Vasile din Frumosu, Cîrstean Gavril, Ungurean Traian, Irimescu Gh. și Irimescu Ioan din Bilca.

Aproape de sfârșitul anului 1918 s-a ținut prima conferință a baptiștilor români din Bucovina, în Biserica din Pătrăuții de Jos, sau, mai bine zis, a fost o întâlnire a credincioșilor răsfirați în toată Bucovina, pentru că la această întâlnire nu s-a făcut nici o organizație și nici o alegere de personal, ci a fost bucuria întâlnirii, iar fratele Dumitru Hodoroabă urma să reprezinte situația baptiștilor din Bucovina la Uniunea Baptistă din București. În vremea aceea era un număr de 42 credincioși în toată Bucovina.

Anul 1919 aduce cu sine mai multe noutăți. Cai 15 prieteni veniți la credință în timpul războiului doreau să fie botezați, dar și soțiile unora dintre ei, precum și snopii ce i-au câștigat până în prezent. Nu era însă un frate ordinat care să facă botez. Nimănui nu i-a venit în minte ca să se ducă la București la Uniune unde fr. Adorian era președinte și care ar fi rezolvat problema din toate punctele de vedere. Atât doar că fr. Dumitru Hodoroabă s-a dus la frații germani din Frătăuții Vechi și a cerut ca să vină un frate lucrător la Pătrăuții de Jos ca să oficieze ordinarea ca pastor a unui frate român, dar frații germani au refuzat să vină. I-au dat însă un sfat ca frații români să-și aleagă un frate pentru acest lucru, să se roage pentru el și apoi să lucreze el. După părerea mea sfatul nu era bun. Fr. Tolar era deja plecat în Bohemia, dacă el ar fi fost aici el ar fi venit.

În urma acestor încercări frații din Pătrăuți s-au adunat în ziua de Florii, 1919, au ținut o consfătuire și au desemnat pe Onofrei Calancea ca predicator pentru Bucovina și să oficieze toate actele de cult.

Acum Bucovina are un predicator, deși din punct de vedere religios, nelegal, fără ordinare dar activ. Pentru ziua de 20 iulie se organizează ținerea unui botez la Pătrăuții de Jos. O noapte întreagă a durat mărturisirea cu prietenii. Au fost primiți la botez 22 persoane, bărbați și femei și deci în ziua de 20 iulie 1919, fr. Calancea i-a botezat în râul Siretul Mic ce curge prin Pătrăuți. A fost o mare bucurie între cei botezați și între cei care priveau. A fost primul botez oficiat de un român în Bucovina. Dintre cei botezați, o soră tânără, Ileana Ciupei din Tereblecea, va deveni soția lui Dumitru Hodoroabă, o altă tânără din Tereblecea, Maria Nimigean va deveni soția lui Vasile Schipor din Corcești, iar tânăra Elisabeta Schipor va deveni soția lui Motrescu Loghin. La mărturisirea cu prietenii eram cam aspri, mărturisirea era condusă de Calancea, Hodoroabă și Motrescu și pe mulți i-am respins. La cererile lor și ale altora care nu știau de primul botez, s-a organizat al doilea botez, într-un interval de două săptămâni, tot în Pătrăuți cu 14 persoane, oficiat de fratele Calancea. După aceste două botezuri fratele Calancea a mai îndeplinit în timpul verii până toamna târziu următoarele botezuri: în Vicovu de Sus cu 5 persoane, în Cîmpulung cu 5 persoane, în Arbore cu 3 persoane și în Voitinel 9 persoane. Fratele Calancea a împărțit Cina Domnului ori de câte ori a fost necesar și a celebrat căsătorii. La finele anului 1919 în Bucovina au fost 100 membri răsfirați în 19 localități. Din acești 100 membri, 58 au fost botezați de fr. Calancea. Iată localitățile unde se găseau acești membri: Pătrăuții de Jos, Straja, Crasna, Corcești, Igeșți, Cupca, Petriceni, Vicovu de Sus, Voitinel, Arbore, Cacica, Calafindești, Șerbăuți, Bosanci, Cîmpulung, Poieni, Tereblecea, Cajvana, Bilca. Toate aceste localități au fost trecute în statistica pe anul 1919, iar Sadova și Capucodrului au fost omise din greșeală.

La sfârșitul anului 1919 misiunea fratelui Calancea a încetat brusc, spre mirarea tuturor, dat fiindcă era un bun orator și o persoană care promitea mult. Această încetare a activității sale s-a făcut în cercul restrâns de la Pătrăuți, unde deja fr. Calancea își avea domiciliul. Eu personal, timp de 49 ani, am știut că fr. Calancea a fost înlăturat din lucrare fiindcă s-au constatat deficiențe de ordin moral în atitudinea sa, ca acum, după 49 ani fr. Hodoroabă să-mi destăinuiască că nu a fost înlăturat, ci el și-a prezentat demisia, dar a prezentat-o din nepotrivirea sa și cea a fraților din Pătrăuți, care erau socotiți ca stâlpi în biserică și Pătrăuțiul ca centru pentru Bucovina.

Toamna a trecut și iarna a sosit, botezurile au încetat fiindcă apa era deja înghețată. Se naște o întrebare, cu ce se ocupau credincioșii în timpul iernii? La această întrebare era deja introdusă zicala pocăiților că „iarna e vara sufletului”. La Pătrăuți erau câteva surori fecioare și pe drept cuvânt mari cântărețe, iată numele lor: Augustina și Agripina Păduche, Mafta Păduche, Schipor Fruzina, Casandra și Florea Popescu și Ștefania Hodoroabă etc. Toată viața lor era numai cântec și dacă câteodată era și petre Hluceac între ele, căruia și așa i s-a zis „greier”, când începeau ele să cânte nu-ți mai trebuia altă muzică. Poate una din cauzele că toți credincioșii din Bucovina își îndreptau privirile spre Pătrăuți era și cântărețele acestea care, în adunare, vuia glasul lor, iar în nopțile lungi de iarnă se adunau prin case și apoi cântau, povesteau și se rugau – rea voie bună până târziu. O altă întrebare se pune: de unde au știut cântările? Gheorhge Păduche și Onofrei Calancea au adus prea puține cântări din Transilvania, dar cele mai multe erau învățate de la frații germani care locuiau în Pătrăuți. Iar de prindeau pe vreun frate că știe o cântare nouă, el nu mai scăpa până ce ele îi învățau melodia și cuvintele. Interesant este faptul că două dintre cântărețe s-au dus la Crasna să-i învețe pe prietenii de acolo o cântare și au cântat cântarea de foarte multe ori, deci o parte din noapte. Când gândeau ele că în sfârșit prietenii vor putea să cânte singrui, i-au pus să cânte singuri. Ei au cântat (erau trei la număr) dar unul dintre ei a terminat versetul înaintea celorlalți și când cei doi mai cântau, el i-a întrebat, „măi, eu am terminat și voi mai aveți?”

Așa treceau iernile, veneau primăverile și verile. Așa a trecut iarna anului 1919-1920. A venit vara, prieteni sunt pentru botez dar botezător nu este. Calancea nu mai lucrează, nu mai are răspundere și frații bătrâni de la Pătrăuți sunt în căutarea unui nou predicator.

De data aceasta îl găsesc repede între ei, este fr. Gheorghe Păduche și acesta este însărcinat cu lucrarea, dar și de data aceasta nelega (fără ordinare), dar ce să-i faci, când Pătrăuțiul are guturai, toată frățietatea din Bucovina strănută.

Ce-i drept, Gheorghe Păduche este un om pocăit, blând și înțelegător fără prihană, dar un lucru îi lipsește (după părerea mea), nu are darul vorbirii unui orator. La un botez public, la o înmormântare, la o căsătorie nu poate face față, ba lucrarea e compromisă.

Odată rânduit la acest serviciu începe lucrarea și oficiere în cursul verii și până în toamnă următoarele botezuri: Pătrăuții de Jos, Voitinel cu 7 membri, Vicovu de Sus cu 5 membri, Cîmpulung 5 membri, iar odată cu sfârșitul anului1920 încetează de a mai lucra, iar zbuciumata Bucovină rămâne iarăși fără lucrător, vorba aceea, „vai de picioare dacă nu-i cap”.

În luna Iulie a anului 1920, în Arbore este o înmormântare a unui prieten. Din Pătrăuți merg la înmormântare frații: Gh. Păduche, Onofrei Calancea, Dumitru Hodoroabă, Teodor Grijincu, Fruzina Schipor etc. Aceasta era prima întâlnire a fraților din Pătrăuți cu fratele Silvestru Ungurean, care era și el la acea înmormântare. Probabil frații din Pătrăuți au văzut ceva în purtarea fr. Ungurean și le-a plăcut.

După evenimentul acesta, fr. Nicolae Ruști din Arbore a propus fraților din Pătrăuți ca să fie instalat ca lucrător fr. Silvestru Ungurean, iar el de trei ori a refuzat să vină la Pătrăuți.

Acum, în anul 1921, luna ianuarie, ziua 6, a venit pe jos împreună cu fr. Nicolae Ruști din Arbore, au intrat în adunare și s-au pus pe bancă, eu eram la masă (amvon) ținând serviciul divin. Eu nu i-am cunoscut și am continuat cu predica până la capăt. După obiceiul meu predică text, subiect, puncte și subpuncte, apoi recapitulare și încheiere. După ce au luat cuvântul fr. Ruști și fr. Ungurean publicul a plecat. Frații de căpetenie au rămas și fratelui Ungurean i s-a făcut propunerea ca să primească a fi predicator pentru toată Bucovina. El a spus că primește dar cu condiția ca și fratele care a ținut serviciul divin să fie în lucrare, adică fr. Motrescu Loghin (el nu-mi cunoștea numele) și frații s-au învoit la aceasta. Astfel fratele Ungurean și cu mine am început lucrarea. De data aceasta nu a fost vorba de nici un alt lucrător până după un an. Și această nouă alegere era nelegală și totuși ea a durat 1 an și mai bine.

În varea anului 1921 au urmat câteva botezuri oficiate de către fr. Silvestru Ungurean. Primul l-a făcut în satul Perjoliuca (lângă orașul Siret) cu 11 persoane, altul la Pătrăuți etc. De notat că de aici încolo nu întotdeauna voi ști numărul precis al celor care s-au botezat fiindcă registrul de membri care-l aveam pentru toată Bucovina s-a pierdut în timpul prigonirilor lui Antonescu.

La începutul anului 1922 fr. S. Ungurean a luat contact cu Uniunea Baptistă din România, al cărei președinte era fr. Constantin Adorian și s-a ajuns la o înțelegere ca pe ziua de 1 martie 1922 să vină o delgație din partea uniunii la Pătrăuții de Jos ca să facă ordinarea predicatorilor. Delegația a venit și era compusă din 3 membri: Constantin Adorian, președintele Uniunii, Radu Tașcă și Atanasie Pascu, membri în comitet.

Fratele Silvestru Ungurean a propus să fie ordinate 5 persoane: Silvestru Ungurean, Motrescu Loghin, Dumitru Hodoroabă, Nicolae Ruști și Silvestru Andriciuc. Propunerea a fost primită de bătrânii de la Pătrăuți și de delegația Uniunii, iar în aceeași zi a fost îndeplinit actul ordinării.

De acum încolo Bucovina are 5 pastori ordinați conform mărturisirii de credință și conform statutului de organizare.

În vremea aceasta, în județul Suceava avem credincioși în comunele Mihoveni, Pătrăuțul Sucevei, Bosanci și Rusplavalar, din cauza asta fr. S. Ungurean nu e mult legat de aceste localități, ținând seama și de faptul că în Mihoveni e fratele Silvestru Andriciuc care poate face față cerințelor urgente, iar fr. S. Ungurean se ocupă mai mult de biserica Pătrăuții de Jos, unde formează un cor mixt cu cântăreții din Pătrăuți și Corcești. În vremea aceasta fr. Dumitru Hodoroabă a pleat la Brăila pentru vreo 4-5 luni și astfel fr. L. Motrescu activează în bisericile Corcești, Cupca, Petriceni, Prevorochea, Stănești, Poieni și Oprișeni, iar în bisericile Vucovu de Sus, Voitinel, Volovăț, Arbore și solca atunci când este necesar.

Primul său botez îl oficiază în volovăț cu 32 persoane din localitate. Fr. S. Ungurean activează intens în Pătrăuții de Jos și în jur.

În luna septembrie 1922 fr. Dumitru Hodoroabă se întoarce de la Brăila și de aici încolo ia în însărcinare bisericile Pătrăuții de Jos, Igești, ciudei, Banila pe Siret și mai târziu Ropcea. Silvestru Ungurean de acum va lucra în bisericile Mihoveni, Pătrăuțul Sucevei, Bosanci, Rusplavalar, Calafindești și Șerbăuți, iar fratele Nicolae Ruști urmează să lucreze în bisericile din Arbore, Volovăț, Solca și Cîmpulung. Însă el nu lucrează decât până în anul 1924 când cade la pat și își dă sfârșitul, fiind răpus de tuberculoză, iar în locul lui lucrează un timp scurt fr. Gheorghe Florea din Solca. Din cauza insuccesului în lucrare, unde au năvălit diferite crezuri, fr. Gh. Florea se mută în Bihor de unde nu se mai întoarce, iar aceste biserici revin fratelui Ungurean.

În felul acesta se lucrează până în anul 1927, fiecare lucrător în cercul său, sus amintit, dar și în orice alte biserici putea să îndeplinească orice serviciu religios. Ținându-se seama de spusele Domnului că „Nici un profet nu e onorat în patria lui.” S-a dat întâietate celui venit ca musafir. Astfel fr. Motrescu făcea botezuri și căsătorii în jud. Suceava și Rădăuți iar fr. S. Ungurean la Storojineți și Cernăuți iar fr. Dumitru Hodoroabă la fel făcea schimb de experiență cu Ungurean și Motrescu, toate acestea pentru împrospătarea lucrării.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: