Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Aprilie 14, 2009

SCHIŢĂ ISTORICĂ cap.XIIb

Reorganizarea comunităților bisericești baptiste

În urma circularei Onor Ministerului Cultelor cu no.162590, 14322 din 1932, s-a invitat comunitatea baptistă mai importantă din întreaga țară, s-a alcătuit și s-a prezentat un statut de organzare pus de acord cu dispozițiunile art. 53 din legea pentru regimul general al cultelor din anul 1928. În urma acestor dispozițiuni, în luna aprilie 1933, s-au întrunit reprezentanții comunităților mai importante din țară și au alcătuit un statut tip, sau mai bine zis două: nr.1 și nr.2 cu mici deosebiri între ele. Acest statut a fost apoi supus spre aprobare adunării generale a fiecărei comunități în parte și după ce au votat și aprobat cu unanimitate de voturi (afară de mici excepții) au fost trimise Ministerului Cultelor spre aprobare.

Aceste statute tip s-au aprobat de Ministerul Cultelor înluna iunie 19333 cu no.76647 și 76648 dându-și apoi cuvenita autorizare de funcționare a următoarelor comunități:

  1. București I, Bulevardul Basarab no. 56 bis, având ca președinte pe Constantin Adorian cu următoarele biserici:……………………………………………………………………………………….

  2. București II, strada Parcul Ferentari, având ca președinte pe Victor Ghiorung cu următoarele biserici……………………….

  3. Ploiești, strada L.I. Agraru no.22, având ca președinte pe Marin Dumitrașcu cu următoarele biserici……………………………

  4. Brăila, strada Dianei no.7, având ca președinte pe Adam Sezonov cu următoarele biserici……………………………………….

  5. Craiova, strada Brestiei no.22, având ca președinte pe Ioan Clos cu următoarele biserici………………………………………….

  6. Constanța, strada General Joffre no.6, având ca președinte pe Dumitru Baban, cu următoarele biserici: Constanța, Cogealac, Hațeg, Viișoara, Petroșani, Ștefan cel Mare, Valul lui Traian, Grădina, Poricli, Mihai Viteazu, Agigea, Techirghiol, Siminoc, Ciocârlia de Sus, Cernavodă, Achimanul, Caranlac, Ostrov, Silistea, Jigălia, Fetești, Viroaga, Negru Vodă, Dărăbani, Cotu Văii, Serdine, Sernauc, Vâltoarea, Fundeni, Carapacea, Sătălmuș, Pădureni, Unirea, Gaghi Dumitru, Cavarna, Balci, Hmazlalr, Peștera, Cobadin, Șipotele, baptiștii cuprinzând cercul bisericesc Constanța oraș cu împrejurimi cu sediul în Constanța, Cercul bisericesc Constnața, județul Tulcea și Ialomița, cu sediul în comuna Grădina, jud. Constanța sub conducerea predicatorului Cristea Gligorie, Cercul bisericesc Caliacra și Durostor, cu sediu în comuna Unirea, jud, Caliacra, sub conducerea predicatorului Mircea V. Tudor.

  7. București, Comunitatea Germană, strada Popa Rusu no. 28, având ca președinte pe Carol Strobel cu următoarele biserici………………..

DECIZIUNE

No.114.119/118.891/933

A Ministerului Culteor și Artelor

Prin această decizie se reglementează membrii ai acestei asociațiuni religioase reprezentative, care fac dovada că au aderat la o asociație religioasă, de la întemeierea ei și au fost înscriși în registrul de membri ai asociației înainte de 22 aprilie 1928, data apariției legii pentru regimul general al cultelor, se consideră de drept membri fără formalități de trecere cum prevede legea cultelor în art.45.

La art.9 din sus menționata decizie se prevedea și adunările la care baptiștii se vor putea organiza în comunități conf. art.53 din legea pentru regimul general al cultelor, pe baza statutului tip 53 pus de acord cu dispozițiunile legii pentru regimul general al cultelor și aprobat de Minister cu no 76647 și 76648 din 1933, aplicabil pe tot teritoriul țării.

Baptiștii până în preajma apariției deciziei de față aveau trei regimuri legale și organizații diferite și anume: 1/ în Ardeal și Banat; 2/ în Basarabia; și 3/ în Vechiul Regat – Dobrogea și Bucovina.

  1. În Ardeal și Banat baptiștii erau organizați în comunități ca persoane juridice de drept public pe baza legii maghiare din 1895, drepturile lor fiind câștigate și fiind menținute prin art. 53 din legea pentru regimul general al cultelor, însă cu o clauză pentru a-și pune de acord Statutul de organizare cu legea cultelor și a primi o nouă aprobare. Comunitățile erau organizate pe naționalități și anume: 3 românești, cu sediul în Arad, Oradea și Alba Iulia, una Germană la Sibiu și una Ungară cu sediul în Oradea, aceste două din urmă având ca teritorii de competență întreaga Transilvanie cu județele alipite.

În afară de aceste cinci comunități ca existente legal, pe baza vechiului statut maghiar, în anul din urmă a luat ființă tot pe baza acestui statut, fără a fi aprobate de Minister, comunitățile: Comunitatea Baptistă Română Arad-Pârneava și împrejurimi, Comunitatea Baptistă Română la Buteni, Comunitatea Baptistă Română la Oravița, Comunitatea Baptistă Română la Lugoj, Comunitatea Baptistă Română în Cluj și Comunitatea Baptistă Maghiară Sălaș prin acapararea unui număr de credincioși de la vechile comunități și prin noi aderenți.

În afară de baptiștii grupați în comunitățile de mai sus au mai existat și așa numiții baptiști liberi sau independenți, adică cei care în anul 1895, la data aprobării statutului de către guvernul maghiar, nu au admis acest statut și au rămas în situația anterioară, adică numai cu libertatea cultului, fără a fi orgnaizați în comunități cu drepturi de persoane juridice.

Existau grupuri mici de cca. 70 de localnici, în marea majoritate unguri, în Comuna Chișinău-Criș din județul Arad.

Aceste biserici nu au durat mult, căci au trecut la comunități recunoscute.

2.          În Vechiul Regat, în Dobrogea și Bucovina au existat de drept și de fapt numai cu biserici locale, aprobate pe baza de decizii ministeriale din 1828, adică prin autoritatea predicatorului și conducătorului local al bisericii, de către Ministerul Cultelor.

De fapt credincioșii baptiști din aceste părți, după cum se vede în alte părți, erau grupați în comunități încă de mulți ani și nu aveau statutul aprobat de Minister.

Aceste diferite regimuri ale cultului baptist cum era și firesc a dat naștere la o mulțime de plângeri asupra tratamentului la care erau supuși de către autorități, precum: arestări, bătăi, condamnări, copii eliminați din școli prin faptul că aparțineau altui cult decât cel ortodox, sânge vărsat și lacrimi scurse, răni pe corp, smulse mustățile (de la bărbați) și părul de la femei etc.

Diferitele regimuri au dat însă nașteri și la unele neînțelegeri și tulburări în sânul organizației baptiste, după cum au fost cazul adunării generale a Uniunii Comunităților Baptiste care a avut loc în zilele de 9 și 10 septembrie 1932, la Timișoara și cazul Comunității Maghiare din Oradea.

În urma acestor dispozițiuni, în luna aprilie 1933 s-au întrunit la București reprezentanții comunităților mai importante din țară și au alcătuit un statut tip și acesta iar în două variante: no.1 și no.2, cu diferențe numai de amănunte între ele. Acest statut a fost supus apoi spre discuție adunării generale a fiecărei comunități în parte și după ce a fost aprobat în unanimitate de voturi a fost trimis Ministerului Cultelor, spre aprobare, de către comunitățile București II, Ploiești, Brăila, Craiova?, Constanța (Dobrogea), Oradea, Buteni (Arad), Pârneava, Comunitatea Baptistă Maghiară din Timișoara și cele trei comunități germane: din București, Dobrogea și Bucovina, cu sediul în București, cu sediul la Sibiu pentru Transilvania și județele vecine; cu sediul la Tarutino, jud. Cetatea Albă, pentru baptiștii germani din Basarabia.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: