Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Aprilie 9, 2009

SCHIŢĂ ISTORICĂ cap.XIa

CAPITOLUL XI

Colonia Sofrone

În anul 1925, de prin împrejurimi au fost colonizați în aceastăcomună mai multe persoane, între acestea fiind și câteva familii de credincioși baptiști. De îndată ce au ajuns aici, printre primele lor griji a fost să-și construiască o casă de rugăciuni. Aceasta nu după multă vreme deveni neîncăpătoare și din nou au construit, din fonduri proprii, o alta mai încăpătoare. Cu ocazia inaugurării au luat parte frați din mai multe comune dimprejur cu famfarele respective astfel împodobind serbarea.

Tot în acest timp se organizară ca biserică, având în fruntea ei pe predicatorul Dumitru Păștianu. Școala duminicală, societatea femeilor, corul mixt au luat și ele ființă astfel un nou suflu de viață spirituală s-a introdus în biserică.

Dar și aici, precum în toate începuturile, prigonirile religioase nu zăboviră să apară. Fiind biserica pe genunchi, închinându-se Domnului, deodată și-au făcut apariția jandarmii, le-au perturbat serviciul divin, au fost arestați, duși la Curtea Marțială și amenințați că vor fi trimiși la Bug, în Rusia etc.

Lupta pentru libertatea baptismului și presa

Ziarul „Universul” este cunoscut pentru acțiunea lui dușmănoasă față de Cultul Creștin Baptist. Trebuie însă să recunoaștem că a făcut acesta prin faptul că a fost greșit informat sub influența lui cutare și cutare … care erau interesați în cauză.

Iată de pildă: În „Universul” No.40, sâmbătă 19 februarie 1927, sub titlul „Ofensiva baptismului” se scrie între altele: „Este o solidarizare vădită a tuturor vrăjmașilor interni și externi care caută pe orice cale să alimenteze acțiunea de destrămare. În rândul acestor agenți de provocare ce-și risipesc calomniile împotriva Statului Român, până dincolo de Oceanul Atlantic este și secta baptiștilor – organizație internațională… se plâng baptiștii din țara noastră și asmuță pe cei din străinătate că sunt persecutați”…

Dl. C. Soldan, autorul articolului, scrie că noi suntem vrăjmași interni și că defăimăm țara și că pângerile noastre au ajuns și peste ocean. Dacă faci pe cineva hoț, trebuie să spui ce a furat și dacă ne face „vrăjmași interni” de ce nu spune cauza? Sau pentru că am spus sau auzit din ziare din străinătate că la noi sunt prigoniri religioase aceasta este socotită vrăjmășie? Și oare nu este adevărat că la noi au fost și sunt prigoniri religioase? Da, au fost și sunt încă prigoniri religioase în această scurtă istorie, sunt documente suficiente de bătăi, arestări, sânge nevinovat mult vărsat pentru credința baptistă.

Biserica Ortodoxă a luat apărarea întotdeauna când alți credincioși ortodocși din alte țări au fost prigoniți, tot așa și biserica baptistă din America a luat apărarea baptiștilor de la noi.

În continuarea articolului de mai sus, citiți azi, art.22 din Constituția Statului. „Statul garantează tuturor cultelor deopotrivă libertate și protecție, întrucât exercițiul lor nu atinge ordinea publică, bunele moravuri și legile de organizare ale Statului.” Da așa este pe hârtii dar pe teren este cu totul altceva.

Universul” din 25 februarie 1927 sub titlul „Primejdia Baptistă” scrie: „Căci baptismul nu izvorăște dintr-o necesitate sufletească a poporului românesc, a cărui viață religioasă s-a cristalizat în formele creștinismului oriental, ci este o importanță străină, străină de tradițiile noastre, de mentalitatea nostră, și mai ales străină de marele noastre interese naționale”… Baptismul nu este o importanță străină, cum spune autorul articolului, întrucât credința baptistă se bazează pe perceptele Sfintei Evanghelii și crede că la toți acei care cred li se justifică [iartă păcatele], ci originea lui este biblică, apostolică, pur creștinească, bazată pe Noul Testament.

Autorul articolului crede că baptismul lovește în interesele noastre naționale. Credința este o chestiune între om și Dumnezeu și întru-nimic nu lovește interesele unui Stat ci mai degrabă îl solidarizează, făcând-ul pe om mai constant.

Dar calomniatorii nu s-au mulțumitnumai la cele de mai sus și au mers mai departe atingând de data aceasta culmea.

Baptiștii din România

Ziarul „Universul” No.70 din 12 martie 1937, sub titlul de mai sus scrie:

Către Editorul ziarului „The Times”.

Domnule,

Cu un sentiment de adânc regret mă refer la scrisoarea pastorului Dr. J.H. Rushbrooke, secretarul general al Alianței Baptiste din lume, publicată în ”The Times” în ziua de 11 Februarie sub titlul „Baptiștii în România”, plângeri contra guvernului. Autorul acelei scrisori face în rău serviciul cauzei religioase și o mare nedreptate guvernului român lăsând să se înțeleagă că baptiștii ar fi oficial persecutați în țara noastră.

Nu am autoritatea să vorbesc în numele guvernului, însă ca un membru al bisericii române, cererea este acum din fericire și cu dreptate în cununie cu biserica Angliei, simt că este de datoria mea să răspund acelei scrisori.

Să mi se îngăduie a da glas protestului creștinilor ortodocși din România contra vizitărilor de ”Inspecție” ale lui Dr. Rushbrooke, care până acum l-am îndurat cu cuviință și răbdare. După propria sa mărturisire, acest domn a fost primit cu considerație în țara mea și a fost întotdeauna ajutat și sprijinit de guvern. Este greu de înțeles ca prin urmare atitudinea sa către țara amică și creștină aducând poporului cele mai violente acuzări. Sunt trei puncte importante pe care cred că trebuie să le scot la ieveală după citirea raportului invitației D-rului Rushbrooke în „The Methodist Times and Leader” din 11 Februarie și „the British Weekly” de la aceiași dată.

  1. Noi, românii am supraviețuit ca națiune, mulțumită credinței noastre și bisericii române ortodoxe, care ne-a ținut la un loc în cursul școalelor, ca grup de oameni creștini și conștienți de unitatea lor.

  2. Noi, locuitorii români, nu avem nevoie de misionari din propria inițiativă din orice sectă, care să atragă pe credincioșii bisericii de Stat, rupându-i de la credința și tradiția lor strămoșească.

  3. Datorită poziției noastre geografice și politice constituția României prevede serviciul militar obligatoriu și bisericii românească de Stat, această necesitate de a pregăti tineretul țării pentru apărarea ei.

Predicatorii baptiști se opun serviciului militar și croiesc dezordine, îndemnând pe adepții lor să refuze să-și îndeplinească termenul lor de instrucție militară.

Se mai poate reaminti de asemenea cititorilor dvs. că baptiștii au existat ca o sectă în Transilvania care a fost adineaurea sub stăpânire ungurească și care acum a revenit României. Cu o minoritate religioasă baptistă din Transilvania au fost recunoscuți ca atare și au primit protecția Regală cuvenită, însă acum ei încearcă să extindă activitatea lor și să facă unealta unei propagande politice.

Sunt domnule al dvs. devotat (ss) George Seinescu, membru al Baroului Român White House Albany Street N.W.L.

La punctul întâi dl. Seinescu amestecă națiunea cu credința. Națiunea variază de la popor la popor, fiecare națiune formează un popor. Credința însă este de natură divină și include în sine toată lumea; nici un popor sau națiune nu are dreptul s-o exploateze în favoarea sa, ea fiind proprietatea divinităților.

La punctul doi, autorul nostru voiește să ne îngrădească pe noi românii într-un fel de zid chinezesc, a nu vedea și a nu gândi altfel. Din pricina tradiției strămoșești au suferit mult urmașii Mântuitorului Isus Hristos; și păgânii cereau respectarea legii strămoșești – dar nu veniți cu tradiția strămoșească să ne acuzați ci cu Cuvântul Evangheliei să vedem cine este sectă. Noi baptiștii ne bazăm nu pe tradiții ci pe Cuvântul lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi.

La punctul trei autorul deraiază complet, creind în sarcina, în special a predicatorilor baptiști, acuzații din cele mai neadevărate din câte s-au făcut până acum, lucruri care de altfel nimeni din această țară nu le-ar putea crede. Din aceasta se poate constata că la mijloc este o rea credință. Baptiștii însă au procedat totdeauna în contra acestor calomnii nedrepte, dar nu li s-a dat voie să fie dezmințiți prin presă deși conform legilor aveau tot dreptul. A venit însă și ziua când toate aceste calomnii, într-o măsură oarecare, au luat sfârșit, dându-ni-se ocazia să ne putem apăra.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: