Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Martie 23, 2009

SCHIŢĂ ISTORICĂ cap. IIb

Din cauza baptiștilor nu plouă

Într-o vară cam secetoasă, un țăran din satul Hațeg (Arabagii), jud. Constanța, a reclamat unui inginer, care venise cu cadastrarea planurilor, că din cauza baptiștilor nu ploua și că ar fi bine să fie alungați din comună. Inginerul s-a uitat la țăran și văzând că este om serios, îi zise cu dispreț: „Ești om în toată firea și vorbești prostii.” Țăranul tăcu și își plecă capul.

Amenințări de tot felul se țineau lanț: că vor fi expulzați, că li se va lua pământul de către Stat etc. – toate acestea erau la ordinea zilei. Cu toate prigonirile dezlănțuite contra credincioșilor Nou-Testamentali, la numărul lor se adăugau alții zi de zi. În acest timp, au fost chemați la primăria comunei respective, de către notarul Ștefănescu, frații N. Baban, T. Gombar și N. Petrescu și au fost tămâiați cu tămâie de către notar, acesta spunând că sunt necurați și trebuie să piară duhul rău. Sărmanii oameni, cu fum se scot duhurile…?

Primul baptist incorporat

Zvonurile că baptiștii nu fac armata, că nu depun jurământul regulamentar de credință Țării și Maiestății Sale Regele, că nu trag cu arma în război, că nu se supun etc., umpluseră lumea, cu asemenea neadevăruri grosolane și te mirai de unde ieșeau.

În sfârșit a venit și ziua în care sa pus capăt tuturor acestor zvonuri. În 1912 a fost recrutat primul român baptist din Vechiul Regat, fratele Ștefan Baban și a fost încorporat în regimentul 9 Roșiori din București. După un stagiu în armată, se auzi că soldatul Ștefan Baban este de religie baptistă. Cercetat fiind, a fost dus sub escortă la Ministerul Apărării Naționale cu un raport spre cercetare. Punându-i-se câteva întrebări, ofițerul însărcinat cu cercetarea luă telefonul și vorbi cu Comandantul regimentului respectiv cerându-i relații despre purtarea soldatului. Comandantul dându-i referințe bune, se pune și din partea Ministerului, pe raport, rezoluția: „Dacă soldatul Ștefan Baban își face datoria, nu avem nimic contra lui, în ce privește religia, îl privește pe preot”.

Astfel din ordinul comandantului respectiv, drept satisfacție, soldatul Ștefan Baban a primit o permisie de opt zile.

Țin să subliniez felul cum baptiștii și-au făcut și își fac datoria în timp de război. Între altele, citez numele Maiorului Cantuniar, actual profesor la Școala Superioară de Război din București, care, fiind rănit în timpul războiului Mondial, a fost scăpat de sergentul Ștefan Baban de la moarte sigură, din mâinile inamicului, luându-l în spinare și fugind cu dânsul. Acest sergent luă parte la renumita șarjă de la „Robonești”, care prin vitejia ei a făcut cinste Țării, și a fost decorat cu următoarele decorații: „Bărbăție și Credință”, cu spada Cl. II-a Avântul Țării, Crucea Comemorativă cu baretele: Robănești, Oituz, Mărășești etc.

În preajma intrării noastre în campania războiului mondial, armatele noastre au fost repartizate prin sate și lucrau la tranșee. Astfel, și în comuna Abrud, satul Hațeg (Arabagii), jud. Constanța au fost detașate câteva plutoane din Regimentul 39 Infanterie. Cum plutonierul major Cernaru intră într-o conversație cu fratele Pascu Cioara și întrucât majorul nu l-a putut convinge pe interlocutorul său cu vorba, căută și-l trânti la pământ, lovindu-l până acest a fost scăldat în sânge, smulgându-i de asemenea mustățile. Acest caz barbar a fost adus la cunoștința celor în drept, astfel Cernaru (Cârmaru?) primi o pedeapsă exemplară de la Maiorul Stângaciu și de la Sublocotenentul Burducea, comandantul companiei.

Primul predicator român în Dobrogea și împrejurimi

Odată cu izbucnirea războiului din Balcani, între anii 1913-1914 mersul Evangheliei a stagnat întrucâtva.

La 26 mai 1915, C. Adorian, H. Rusu și Ștefan Baban, fiind militari, au venit la satul Hațeg (Arabagii), jud. Constanța și cu această ocazie s-a ținut o conferință în cadrul căreia, cu unanimitate de voturi, au fost aleși și ordinați, după Cuvântul lui Dumnezeu, Niculae Baban, ca predicator, iar Tudor Gombar și Pascu N. Cioara, ca diaconi. În același an, la numărul credincioșilor s-au mai adăugt încă opt persoane. Botezul a fost oficiat de către predicatorul N. Baban.

În acest timp, Evanghelia se răspândi și în comuna Viișoara (fostă Caciamac), județul Constanța. Cei care au primit propovăduirea au fost familia Gheorghe și Elisabeta Fulea.

În această comună au un frumos locaș de închinăciune propriu, cimitir propriu și o biserică bine organizată, care după Hațeg, a devenit centrul cercului bisericesc din Dobrogea. Timp de câțiva ani, aici s-au ținut de obicei conferințele anuale ale cercului respectiv.

Prigoniri n-au lipsit nici aici, mai cu semă prigonirile față de copiii credincioșilor, care fuseseră lăsați repetenți din pricina religiei. S-au făcut intervenții la Inspectoratul Școlar dar fără nici un rezultat.

În anul 1916 izbucni războiul mondial. În acest război au căzut în luptă, pentru integritatea noastră națională, următorii: Ion Andrei din Reg. 34 Infanterie, Dobre V., T. Țoancă din Reg. 63 Inf., Pascu Cioara din Reg. 74 Inf., Petre Motogan din Reg. 74 Inf., Stanica Vasile din Reg. 39 Inf. etc.

În anul 1922 fratele Ștefan Baban și Barbu Ioachim s-au dus în com. Alimanu, jud. Constanța, ca să viziteze o familie de credincioși. Prima familie care primi propovăduirea Cuvântului a fost familia Bobe. Însă odată ajunși aici, au fost duși la postul de jandarmi și sub stare de arest, au fost înaintați preturii din Adamclisi. Negăsindu-se nici o vină în ei, aceștia au fost eliberați. În această comună sa mai convertit la credință și Andrei Babonia, care era cântăreț al Bisericii Ortodoxe din loc. Preotul sa supărat și l-a chemă la dânsul acasă și împreună cu preoteasa l-au bătut doborându-l jos.

În anul 1917, în Petroșani, în pofida greutăților pricinuite de război, în timpul refugiului, Duhul lui Dumnezeu a lucrat în așa fel că Evanghelia a fost dusă și vestită în această comună de către frații Ion Gheorghiu și Vasile Fulea. Cei care au primit propovăduirea au fost cei din familia Baetica.

Dar nici aici nu au lipsit prigonirile religioase. Întocmai ca la toate începuturile, în anul 1923, Marin Betica din Petroșani, jud. Constanța, a căzut victima unei sălbatice agresiuni, fiind bătut și scăldat în sânge de către preotul ortodox Ilarie Negruț. Iată certificatul medical:

Certificat medical

Nr. 276

Subsemnatul Medic Șef al orașului Medgidia, certific că dl. Marin Baetica în etate de 60 ani, de profesie plugar, domiciliat în comuna Petroșani (Chioseler), jud. Constanța, prezintă mai jos menționatele leziuni provocate cu un corp contondent,

Vaste și numeroase echimoze în regiunea dorsală, una plagă de 4 cm. lungime până la os în regiunea parietală stângă.

Am eliberat prezentul certificat medical conform cererii înregistrate la No. 300/6/23.

Medic Spit. Al orașului Medgidia

(ss.) Dr. D-tru Constantinescu

În această comună, Petroșani, credincioșii posedă o casă proprie de rugăciuni, donată de către Marin Baetica, au un cimitir propriu, o biserică organizată și un frumos harmoniu.

De asemenea, în 1924, sora Mita B. Tudor a fost bătută de agentul sanitar al comunei respective pentru motivul că este baptistă.

Prima școală de note și harmoniu în Dobrogea

Pe măsură ce Evanghelia înainta, simțea tot mai mult și necesitatea cunoștințelor muzicale. Tinerii veneau ca să cânte laudă lui Dumnezeu. După ce am terminat un cor de note în Șiria, jud. Arad, întorcându-mă am ținut un curs de note și harmoniu în Arabagii, jud. Constanța cu tinerii din localitățile Cioara-Doicești, jud. Brăila, Petroșani, Viișoara, Hasancia și un curs de muzică în Jigălia, jud. Ialomița.

În felul acesta am introdus muzica printre tinerii doritori de cunoștințe muzicale. Astăzi, slavă Domnului, sunt prin biserici harmoniuri și diferite instrumente muzicale. Munca a fost încununată de succes. Mărit să fii Dumnezeu.

În 1924, plutonierul major jandarm al secției de jandarmi din plasa Adamclisi, județul Constanța, a venit în satul Hațeg, împreună cu preotul satului German Gladovchi, au adunat locuitorii în școala primară a satului și, între altele, jandarmul atacă vehement baptismul cu fel de fel de vorbe. Cerându-i-se socoteală de vorbirea sa de către locuitorul Ștefan Baban, acesta a fost lovit cu atâta furie de jandarm încât a fost scăldat în sânge.

Cazul a fost adus la cunoștința Parchetului respectiv, fiind dat judecății Tribunalului, care îl condamnă pe bătăuș la doi ani închisoare corecțională pentru lovire și 10.000 lei despăgubiri civile.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: