Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Martie 20, 2009

DOCUMENTE CARE STAU LA BAZA ISTORIEI BAPTIŞTILOR DIN ROMÂNIA (cap.I)

Întrucât autorii adevăraţi ai acestor documente sunt uitaţi sau plagiaţi se va publica un serial cu documente primare.  Mai întâi se va publica o antologie de texte, compilate cel mai probabil de către Dumitru Baban.  Prima parte este o dezvoltare în timp a istoriei timpurii scrisă şi rescrisă de autori germani şi prezentată cu prilejul diferitelor aniversări (decenii de eistenţă) baptiste.  Printre cei care au prelucrat materialul se pot identifica (după unele exemplare semnate) germanii  Fleischer şi Wabler.  Se redă mai jos primul capitol şi în postările următoare vor fi prezentate, succesiv, în aproximativ 24 de episoade, celelalte capitole.  Frumosul începe din al doilea episod şi va continua până la sfârşit.  Cei prezentaţi în acest serial sunt cu adevărat eroi ai credinţei baptiste.  Acum, după ce ne-am scos la lumină putregaiurile, putem să expunem şi diamantele, giuvaierurile. *(Textul a fost uşor editat pentru o înţelegere mai bună!)

SCHIȚĂ ISTORICĂ

A

BAPTISMULUI DIN ROMÂNIA DE LA ANUL 1856 ȘI PÂNĂ ASTĂZI [1946]

CAPITOLUL I.

Primele începuturi baptiste:

România Veche era compusă în secolul trecut din două țărișoare independente, Muntenia și Moldova, care unindu-se împreună, au ales domn al Principatelor unite pe colonelul Alexandru Ion Cuza, născut la Galați în anul 1820. A domnit din anul 1859 până la 1866 când a fost ales Prințul Carol de Hohenzolern Siegmaringen, ales prin plebiscitul din 8 aprilie 1866 ca domn creditar al principatelor românești. Principele Carol I a intrat în București la 22 (10) mai 1866, a fost recunoscut de către marele Puteri la 12 octombrie, același an, și proclamat Rege al României, prin votul unanim al reprezentanților națiunii, în martie 1867.

Aproape cu 10 ani înainte de începutul acestei noi istorii a României, au sosit, la 30 Aprilie 1856 în București – Capitala Munteniei – primii baptiști în țara noastră, prin tâmplarul Carl Johan Scharschmidt, venit împreună cu soţia sa Augusta, născută Villwock. După 10 ani însă acesta s-a stabilit la Iași, Capitala Moldovei.

Carl Johan Scharschmidt s-a născut în anul 1820 la Buda, în Ungaria și a fost botezat în anul 1845 de către Onken la Hamburg, iar soția lui s-a născut la Sellin, provincia Pommern, în anul 1828 și a fost botezată la Berlin, în anul 1849, de către G.W. Lehmann.

Primul botez Nou Testamental în București

După marele incendiu din orașul Hamburg în anul 1842 au venit din toate țările lăturalnice voluntari pentru lucrări publice. Printre aceștia se aflau cinci unguri. În acest timp ei au luat contact cu acea mică Comunitate baptistă existentă acolo și se convertiră la adevărul biblic, așa că în scurt timp, au fost în Comunitate.

De la anul 1846, acești tineri s-au întors în patria lor, aducând cu ei comoara Evangheliei mântuitoare, neamului lor.

Golul rămas în mica comunitate prin plecarea fraților Ilordrexa Woika, Marschal, Rotmayer și Scharschmidt din mijlocul lor cu greu s-a acoperit. Mai târziu unul dintre ei, Carl Johan Scharschmidt, a venit la București, unde Dumnezeu deschisese o ușă și a binecuvântat lucrarea evanghelică, așa încât în anul 1861 a fost chemat și trimis fratele H. Koch, care a oficiat primul botez Nou Testamental în București în anul 1862.

Această veste îmbucură comunitatea din Hamburg încât pe la finele lunii august a anului 1863, după punerea mâinilor și rugăciune, au trimis pe fratele August Liebig la mica biserică baptistă din România.

Fiecare baptist un misionar”

Aceasta trebuie să fi fost lozinca lor, căci în anul 1859 au comunicat că „aici în România este absolută libertate religioasă, și au înființat o societate cu scopul de a răspândi tractate religioase”… „Opt familii s-au asociat și au tipărit 3.000 de exemplare” și între altele au mai scris că „aici sunt 20.000 germani și nimeni nu se gândește ai aduce la Hristos”.

În acest timp se prezentă o tânără pereche spre a fi botezați. La 1 mai 1864 a venit în București și lăcătușul Carol Friedrich Weigel. În această lună au mai fost botezate încă patru persoane, astfel încât mica biserică se compunea din 12 membri și astfel au format o comunitate după porunca lui Dumnezeu.

Magistratul orașului București acordă drepturi legale baptiștilor

În anul 1865 magistratul orașului București a acordat baptiștilor drepturi egale cu cele ale luteranilor, dreptul de a-și întocmi și conduce registre de stare civilă (înainte de punerea în aplicare a codului civil 1866).

În numărul și pagina revistei comunității de creștini botezați, editată de J.G. Onken, în anul 23-lea de apariție, din 1865, sub titlul „Libertatea de Credință” este scris:

Pastorul Neumeister de la biserica luterană din București, nu ne dă voie să înmormântăm morții noștri în cimitirul lor, după ritualul nostru și astfel Domnul are grijă pentru a înlătura acest neajuns. De asemenea, aceste dificultăți le avem și cu înregistrarea nașterilor și deceselor. Atât timp cât a fost o singură familie de credincioși de ai noștri în București, s-au făcut astfel de înregistrări de către pastorul Neumeister.

După ce membrii noștri s-au înmulțit, ne-am adresat Consulatului căruia i-am cerut să obțină, pentru comunitatea noastră nouă independența de a înregistra noile nașteri, cununiiile și decesele noastre. Totuși Consulatul nu a voit să acorde aceasta pe motive neînsemnate. După aceea ne-am adresat magistratului personal, (el aparținea Bisericii Ortodoxe) care ne-a cerut să dăm o declarație în numele comunității noastre și să facem formalitățile necesare în vederea nașterilor, cununiilor și deceselor iar el ne va pune în legătură cu autoritățile.

Desigur că am fost de acord, iar tratativele au continuat în acest scop, astfel încât în 8 zile ne-au pus la dispoziție registrele de stare civilă necesare, însoțite de o adresa foarte amicală. Astfel suntem recunoscuți de către autorități în calitate de Comunitate, cu aceleași drepturi ca și biserica luterană.”

În București Evanghelia înaintează

În anul 1886, Daniel Schwegler a preluat conducerea Comunității din București, fiind în mod regulat vizitat de către Karghel din Rusciuc, oraș așezat pe partea cealaltă a Dunării, a Imperiului Turcesc. În timpul acesta se converti și tânărul Iohan Hammerschied care aduse șerpi din Germania, Ministrului Câmpeanu, la care era angajat ca dresor de lei și îngrijitor de șerpi.

În 1883 a fost botezat Iohan Hammerschied de către predicatorul Karghel și în anul 1891 a fost ales ca ajutor de predicator, iar în urmă ca predicator, al bisericii Baptiste din București și servi până în anul 1910. În acest timp se converti lăcătușul Weigel, proprietarul unuia dintre cele mai mari ateliere mecanice din București. Acesta donă Comunității, încă din anul 1896, o casă de rugăciuni și locuință pentru predicator, în plin centrul orașului, loc unde se găsește Comunitatea și astăzi, pe strada Popa Rusu, nr. 28.

Misiunea germană în România

În acest timp, germanii baptiști din Dobrogea emigrați în America în anul 1908, au trimis în România doi predicatori, spre a vizita comunitățile baptiste germane, mai ales pe credincioșii din București. Unuia dintre cei doi, lui Beniamin Schlipf, i-a plăcut în România și, în urma invitației primite din partea Comunității din București, se stabili aici, servind comunitatea până în anul 1922, el fiind cetățean american. A putut sta în țară în timpul Războiului Mondial și a servit de asemenea și la biserica luterană. După întoarcerea sa în America, Comunitatea Germană a fost condusă de către predicatorul Carol Strobel până în anul 1928, când a fost înlocuit de către eminentul teolog Johan Fleischer.

Anunțuri

Responses

  1. Ma intereseaza mai multe date despre predicatorul Carol Strobel, si anume daca acesta a studiat arta si daca sunt pe undeva lucrari semnate de el.

  2. mladen,

    Nu ştiu.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: