Publicat de: centruldeistoriesiapologetica | Decembrie 27, 2007

APĂRAREA LIBERTĂŢII RELIGIOASE ŞI DE CONŞTIINŢĂ

Pe scurt ALRC. Acest Comitet Creştin Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă se naşte în 2 aprilie 1978 prin documentele ataşate mai jos şi a militat pentru eliminarea prigonirilor şi discriminărilor împotriva creştinilor. A fost o iniţiativă majoritar baptistă, iniţiativă singulară în genul ei – o contribuţie semnificativă baptistă la expunerea climatului opresiv din România comunistă.

nicolescu.jpg

CĂTRE,

CONSILIUL DE STAT

MINISTERUL JUSTIȚIEI

DEPARTAMENTUL CULTELOR

UNIUNEA BAPTISTĂ

Cu respect vă aducem la cunoștință, că noi, un grup de credincioși Baptiști, am hotărît creierea în Romînia a unui comitet creştin cu caracter interconfesional privind apărarea libertății religioase și de conștiință în țara noastră, care să aibă activitate permanentă în semnalarea cazurilor de persecuție religioasă și de studierea fenomenului religios în contextul societății socialiste.

Alăturat anexăm declarația de constituire, care cuprinde temeiul legal, scopul și componența sa, precum și apelul:

”Încetați prigoana”. Vă încredințăm de întreaga noastră loialitate față de ideea de legalitate și de dragoste fierbinte pentru țara noastră România.

Tot odată vă informăm că acest comitet a cerut aderarea la ”Christian Solidarity International” cu sediul în Zürich Elveția, Longgestrasse 71.

Pavel Nicolescu

Nicolae Traian Bogdan

Emerich Iuhasz

Ioan Brisc

Petru Cocîrțeu

Ioan Moldovan

Nicolae Rădoi

Ludovic Osvath

Dimitrie Ianculovici

Declarația de formare a Comitetului Creștin Român A.L.R.C. (Apărarea Libertăților Religioase și de Conștiință)

DECLARAȚIA

Privind constituirea Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertăților Religioase și de Conștiință (A.L.R.C.) și de aderare a comitetului la organizația ”Christian Solidarity International” și la ”International Christian Association for Freedom of Belief”, cu adresa: Lenggastrasse 71, Zurich, Elveția.

Un grup de credincioși evanghelici (baptiști) din România, în dorința de a ajuta pe frații lor de orice confesiune creștină, care sunt prigoniți pentru credința lor în Dumnezeu,

Înțelegând că erarhii și conducătorii lor oficiali nu-i reprezintă în mod demn și nu le apără interesele cultice;

Văzând că atitudinea Departamentului Cultelor față de fenomenul religios îmbracă forme diferite din ce în ce mai subtile și mai represive, iar ierarhii și liderii religioși devin instrumente tot mai docile ale Departamentului Cultelor împotriva credincioșilor și intituțiilor religioase;

Convinși în mod sincer că religia în Țara noastră joacă un rol din ce în ce mai important ca factor moral, social și spiritual, și pe departe de a fi un „OPIU” pentru popor, este un ferment în lupta pentru afirmarea demnității umane pentru libertate și respectarea drepturilor omului;

Încredințați fiind că prin această acțiune a noastră slujim atât Bisericii Creștine cât și Patriei;

În conformitate cu:

1. CONSTITUȚIA R.S.R.-ului potrivit căreia:cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în… organizații obștești și Statul sprijină activitatea organizațiilor de masă… conform art.37, cetățenilor R.S.R.-ului li se garantează libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor… conf. art.28.

2. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, potrivit căreia „Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire și asociere pașnică”, conf. art.20.1.

3. PACTUL INTERNAȚIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ȘI POLITICE, potrivit căruia „Orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele… pentru ocrotirea intereselor sale”, conf. art.22.1.

4. ACTUL FINAL DE LA HELSINKI al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, potrivit căruia Statele participante vor respecta „Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau de convingere pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie”, conform art. 14/VII, paragraf 1, și Statele participante vor recunoaște și respecta libertatea individului de a profesa și practica singur sau în comun religia sau convingerea, acționând după imperativele propriei sale conștiințe” conf./1A/VII XX.par.3/.

Se constituie în România: comitetul Creștin Român: Apărarea Libertății

Religioase și de Conștiință (A.L.R.C.)

SCOPUL (A.L.R.C.-ului) este următorul:

  1. Afirmarea valorilor morale și spirituale ale religiei creștine.
  2. Apărarea libertății religioase și de conștiință.
  3. Apărarea și ajutorarea tuturor celor persecutați din cauza convingerilor religioase.
  4. Promovarea legăturilor internaționale între creștinii din România și cei din străinătate.
  5. Informarea opiniei publice din România și străinătate a persecuției religioase din România.
  6. Analizarea fenomenului religios în contextul societății socialiste.

Comitetul este format din următorii:

1. Pavel Nicolescu (laborant București)

2. Dimitrie Ianculovici (muncitor Timișoara)

3. Ioan Moldovan (inginer Timișoara)

4. Petru Cocârțeu (tehn.stom.Caransebeș)

5. Ioan Brisc (elev Timișoara)

6. Emerich Iuhasz (muncitor Timișoara)

7. Nicolae Tr. Bogdan (muncitor Timișoara)

8. Nicolae Rădoi (șofer Caransebeș)

9. Ludovick Osvalth (muncitor Zalău)

Membrii Comitetului A.L.R.C. solicită a fi primiți în rândurile organizației „Internaționala Solidarității Creștine (Christian Solidarity International) aderând și susținând în întregime documentul „Petition”, adresat Conferinței Pentru Securitate și Cooperare în Europa, privind libertatea religoasă și de conștiință în toate statele semnatare ale „Acordului de la Helsinki”, elaborat de sus numita organizație.

Comitetul A.L.R.C. desemnează ca purtători de cuvânt al său pe următorii:

  1. Pavel Nicolescu
  2. Dimitrie Ianculovici

Semnăturile:

București 2 Apr. 1978

ÎNCETAȚI PRIGOANA!

Prigoana religioasă din România și discriminările la care sunt supuși creștinii, îndeosebi cei neoprotestanți, devine pe zi ce trece un fapt tot mai vizibil și imposibil de tăgăduit. Această realitate dureroasă începe să preocupe din ce în ce mai mult opinia publică internă și externă. Nici un semn nu ne arată că aceste încălcări flagrante ale libertății și demnității omului ar fi pe cale să înceteze, ci dimpotrivă, an de an, se înmulțesc metodele și cazurile de persecuție religioasă din țara noastră.

Conducători ai Partidului Și Guvernului Român: încetați prigoana!

V-ați angajat să respectați și să apărați cu sfințenie drepturile fundamentale și constituționale ale românilor. Spre bucuria întregului popor, România a semnat și aderat la pacte și acorduri internaționale în care se afirmă și se garantează libertatea de conștiință, credință și practică religioasă, libertatea cuvântului și a întrunirilor pașnice și a promis să-și adapteze legislația internă acestor principii mari și sfinte.

Cu toate acestea, spre uimirea și indignarea noastră, sute de mii de cetățeni români sunt împiedicați în practica crezului lor și supuși unor presiuni, discriminări și persecuții din cauza credinței și convingerilor lor. Încetați prigoana.

Este timpul să vă țineți de cuvântul dat în fața întregului popor și în fața forurilor internaționale, este timpul să dispuneți încetarea prigoanei!

Discriminările grave în domeniul învățământului, aplicarea incorectă a Decretului nr.153, obligativitatea și pentru creștini de a presta jurământul față de politica internă a Partidului, (care este bazată pe concepția materialist-atee) inegalitatea pentru creștini în ocuparea de funcții și în salarizare, nepotrivirea ce există între Constituția și Decretul de organizare și funcționare a Departamentului Cultelor, amestecul ilegal și abuziv al acestuia din urmă în viața spirituală a bisericilor creștine, ne obligă să cerem încetați prigoana!

CONDUCĂTORI AI DEPARTAMENTULUI CULTELOR: încetați prigoana!

Reveniți la legalitate și redați organismului pe care îl conduceți caracterul său legal de organ de supraveghere și control al respectării legii. Deoarece constituiți unicul organ specializat prin care Statul Român s-a angajat să garanteze deplina libertate religioasă și să caute preîntâmpinarea unor abuzuri și discriminări în acest domeniu: încetați prigoana!

Tocmai inspectorii teritoriali de Culte încalcă aceste libertăți acordate de constituția și de Statutul de Organizare și Funcționare a Cultului desfășurând o intensă activitate de intimidare, amestecându-se în alegeri, exercitând presiuni psihologice asupra păstorilor, instigând pe creștini, acordând aprobări și semnături după bunul lor plac doar celor considerați că ar corespunde politic și transformânsu-se tot mai mult în organe represive, de aceia vă cerem: încetați prigoana! REPREZENTANȚI AI JUSTIȚIEI ȘI SECURITĂȚII STATULUI:

încetați prigoana.

Sînt nenumărate cazuri de creștini în România care au suferit amendări, violări de domiciliu, percheziții, anchetări și bătăi și unii chiar au fost tîrîți în procese pe care pe nedrept le-au pierdut și acestea toate pentru unica „vină” că sînt creștini și au vrut să se bucure împreună cu ceilalți frați ai lor de aceiași credință, să se roage împreună sau să aibe o clădire proprie în acest sens.

În întîlnirile cu Dumneavoastră de nenumărate ori, nu v-ați sfiit să ne jigniți și să ne răniți în demnitatea noastră de cetățeni români denumindu-ne: „paraziți, antisociali, anacronici, antistatali, oameni care dăunează societății și care caută s-o țină pe loc” etc. etc. de aceea vă cerem, încetați prigoana!

CONDUCĂTORI AI CULTULUI BAPTIST încetați prigoana!

Pentrucă sînteți în fruntea unei confesiuni creștine care v-a încredințat mandatul de a reprezenta și apăra pe frații voștri, încetați prigoana!

Poporul creștin baptist și-a pus mari speranțe în ultimile schimbări în cadrul conducerii Cultului, dar iată că numai după un an de la ultimul Congres, un val de nemulțumire a cuprins întreaga țară și un divorț totat s-a stabilit între d-voastră și popor, de aceea încetați prigoana!

Orice represalii venite din partea Departamentului Cultelor ca destituiri de păstori, închideri de biserici, exmatriculări din seminar, emiterea de instrucțiuni și circulare, acestea toate fiind împotriva spiritului măsturisirii de credință și a Statutului nostru su rpimit ”binecuvântarea” conducerii Uniunii Baptiste de aceia vă strigăm, încetați prigoana!

Atunci cînd aveți probleme și nelămuriri mergeți înaintea Domnului și cereți-i ajutorul și lumina Sa, rugați-vă mult, postiți și consultați Sfînta Scriptură și căutați călăuzirea Duhului Sfînt în orice situație refuzînd să mergeți la oameni care nu cred în Dumnezeu pentru a primi sfaturi și instrucțiuni: încetați prigoana!

Începeți să fiți creștini în gîndire, scopuri și procedură încetați prigoana!

Întregul poporcrede că a sosit timpul să începeți să deveniți oameni de jertfă, gata să riscați și să suferiți orice alături de El pentru lucrarea lui Dumnezeu ca urmași demni ai Blîndului Crucificat Isus Hristos, de aceia vă îndemnăm acum în ceasul al unsprezecelea: treziți-vă!

Încetați să mai slujiți la doi stăpîni: încetați prigoana!

FRAȚI ROMÂNI!

Orice om care este sclavul unor prejudecăți politice, naționaliste sau confesionale și oricine este cuprins de teamă, indiferență sau intoleranță față de semenuul său ajunge să promoveze direct ori indirect nedreptatea și persecuția între Români.

De aceia să ne oprim și să înțelegem că sîntem frați, partea din inima aceluiași popor și că orice represalii și libertăți îngrădite nu duc decît la slăbirea neamului nostru, lovind în unitatea poporului Român și în prestigiul internațional al țării noastre.

Să ne unim vocea împotriva discriminărilor și a nedreptăților, împotriva încălcărilor de orice fel ale drepturilor fundamentalle ale omului!

Glasul nostru, devenind astfel mai puternic, va ajunge să fie auzit și de cei în drept, pentru ca să ajungă să facă ceea ce de mult trebuia făcut: ÎNCETAREA PRIGOANEI RELIGIOASE ÎN ROMÂNIA, spre binele nostru și al întregului popor și spre bunul renume al patriei noastre dragi.

Tuturor factorilor de răspundere, vă cerem:

ÎNCETAȚI PRIGOANA!

Comitetul Creștin Român

Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (A.L.R.C.)

Semnează membrii fondatori: 1. Pavel Nicolescu, 2. Dimitrie Ianculovici, 3. Ioan Moldovan, 4. Nicolae T. Bogdan, 5. Petru Cocîrțău, 6. Emerich Iuhasz, 7. Nicolae Rădoi, 8. Ioan Brisc, 9. Ludovich Osvalth

București 2 Aprilie 1978

DOCUMENTUL Nr.3

PROGRAM DE REVENDICĂRI

Elaborat de comitetul Creștin Român: ”Apărarea libertății

religioase și de conștiință (A.L.R.C.).

Epoca contemporană se caracterizează prin participarea din ce în ce mai largă a maselor de oameni la problemele vieții publice. Orice regim democratic trebuie să cunoască îndeaproape și să țină seama de poziția opiniei publice.

La toate nivelele, de la individ pînă la națiune, popoarele lumii sînt chemate să apere pacea, libertatea și dreptatea pe pămînt.

Ca cetățeni loiali, care-și iubesc patria și neamul din care fac parte, precum și în calitate de creștini împlinind cuvintele Mîntuitorului Isus Hristos: ”Am fost flămînd și Mi-ați dat de mîncat; Mi-a fost sete și Mi-ați dat de băut; Am fost străin și M-ați primit; Am fost gol și M-ați îmbrăcat; Am fost bolnav și ați venit să mă vedeți; Am fost în temniță și ați venit pe la mine.” Matei 25:35-36, dorim să ne aducem modesta noastră contribuție la apărarea drepturilor fundamentale ale omului, la respectarea prevederilor constituționale și la ridicarea prestigiului internațional al României.

Societatea românească a cunoscut în ultimii ani numeroase prefaceri și transformări înnoitoare. Sîntem martorii unui amplu program de reconstrucție în foarte multe domenii de activitate. Salutăm cu satisfacție ultimile reforme propuse de către conducerea statului nostru în ceea ce privește economia țării, legislația și în alte domenii.

Numai în poziția Partidului comunist Român față de religie nu s-a produs în principiu nici o schimbare, și astăzi fiind folosite aceleași metode și practici neschimbate de 30 de ani. Faptul acesta a dus la încordarea relațiilor dintre stat și biserică, constituind o permanentă stare de suferințe și tensiune pentru credincioși.

Întrucît această situație nu mai poate dăinui multă vreme, deoarece ea afectează atît lucrării Bisericii Creștine cît și prestigiului României în lume, considerăm că o schimbare de atitudine în acest domeniu este absolut necesară.

Ca urmare, cerem organelor centrale de partid și de stat următoarele:

  1. Dreptul asociațiilor religioase de a exista nestingherite și de a fi recunoscute de

lege.

În acest sens cerem:

dreptul bisericii Romano-catolice de a avea un statut juridic recunoscut;

reînființarea Bisericii Greco-Catolice, care a fost desființată de Statul Român în anul 1948;

reînființarea Cultului Adventist reformist de ziua a 7-a;

recunoașterea oficială a mișcării evanghelice: ”Oastea Domnului”, din cadrul

Bisericii Ortodoxe Române.

Dreptul asociațiilor religioase din România de a adera la organizații internaționale

religioase fără aprobare oficială.

  1. Dreptul de a practica religia și asocierea în biserici, case particulare și în public,

fără a fi nevoie de aprobare oficială, precum și dreptul de a predica, a boteza, a evangheliza și de a oficia orice altă ceremonie religioasă în aer liber.

Dreptul de a exercita activitate pastorală fără restricții oriunde pe teritoriul țării, în special în spitale, azile de bătrîni și închisori.

Dreptul preoților și pastorilor de a conferenția și predica oriunde sînt chemați, indiferent de confesiunea care-i cheamă.

  1. Dreptul de a alege în mod liber pe slujitorii bisericii și organele de conducere

bisericească, a ierarhilor, a preoților, pastorilor și profesorilor de teologie.

Încetarea amestecului Departamentului Cultelor în problemele interne ale

bisericii, desființarea legitimațiilor și carnetelor de preoți și pastori, precum și anularea obligativității de a fi în prealabil ”recunoscut” sau ”aprobat” înainte de a ocupa o funcție în conducere sau de a fi repartizat într-un post de activitate bisericească.

Anularea plafonului fix de posturi parohiale și pastorale impus de către

Departamentul Cultelor și dreptul de a înființa noi parohii și cercuri de lucru potrivit credincioșilor fără a fi nevoi de o aprobare prealabilă.

  1. Dreptul de a construi, de a cumpăra sau de a închiria locașuri de închinăciune fără

a fi nevoie de aprobarea Departamentului Cultelor. Respectarea strictă a dreptului de a deschide noi biserici locale, cercuri de lucru și parohii.

Dreptul de a repara sau reconstrui toate imobilele din dotarea cultică afectate de

cutremur/ Biserici, case de rugăciuni, case parohiale, școli teologice etc./

Încetarea oricăror presiuni exercitate asupra unor proprietari care doresc să vîndă sau să închirieze imobile sau terenuri unor grupuri de credincioși sau organizații bisericești pentru a fi folosite în scopuri religioase.

Dreptul de proprietate asupra bisericilor, asupra obiectelor liturgice și asupra

donațiilor.

Înscrierea și întabularea ca proprietate cultică fără aprobarea Departamentului

Cultelor a oricăror imobile cumpărate sau construite.

Dreptul de a primi bani, donații, ajutoare materiale, instrumente și obiecte de cult

din partea creștinilor din străinătate care trimit fie ca persoane particulare, fie ca organizații religioase.

  1. Dreptul de a manifesta în mod public opinia religioasă așa cum există în prezent

pentru propaganda antireligioasă.

Dialog liber între creștini și marxiști la radio, televiziune și în presă.

Dreptul creștinilor de a replica în organele depresă ale Frontului Unității

Socialiste /FUS/, (Săptămînalul ”Magazinul” și Cotidianul ”România Liberă”) propagandei și atacurilor ateiste, întrucît toate cele 14 culte religioase sînt membre ale FUS.

  1. Dreptul de a tipări și distribui literatură religioasă fără aprobare oficială. Dreptul

de a tipări literatură religioasă în cantitățile necesare sau de a o importa (biblii, cărți de rugăciune, cărți liturgice, calendare religioase, cărți de cîntări, catehisme, comentarii, dicționare biblice, manuale teologice, filme, și diafilme religioase, literatură creștină etc.)

Presă religioasă liberă. Desființarea cenzurii impusă de Departamentul Cultelor.

Apariția revistelor religioase la timp, cu regularitate și într-un tiraj corespunzător necesităților. Publicarea în revistele religoase a tuturor aspectelor cultice, inclusiv a oricăror cazuri de persecuție religioasă ca: destituiri și retrogradări din serviciu, eliminări din școli, amendări, procese, percheziții, anchete, condamnări etc.; precum și știri și comentarii despre viața religioasă de peste hotare: campanii de evanghelizare, congrese teologice, apariții de cărți, noutăți ecumenice, relații interconfesionale etc.

Înființarea în România a unei societăți pentru tipărirea și răspîndirea Bibliei și

Literaturii Religioase.

Dreptul oricărei confesiuni religioase de a-și avea propria tipografie și de a fi

dotată cu orice mașini de multiplicare-Xerox.

Dreptul de a răspîndi și vinde literatură religioasă și Biblii în limba română,

maghiară, germană, sîrbă, engleză, franceză, prin colportori, librării și chioșcuri care să funcționeze pe lîngă școli teologice, catedrale, biserici, case de rugăciune, mînăstiri etc.

  1. Dreptul de a face edicație religioasă copiilor și tineretului. Dreptul preoților și

pastorilor de a ține în mod liber cursuri de catehizare, de a înființa cercuri de rugăciune și studii biblice, de a organiza coruri, ore de tineret, excursii, precum și dreptul de a se preda în școlile publice, paralel cu orele de marxism, lecții de religie pentru copiii creștinilor, de către profesori de religie desemnați de către cultele religioase.

Dreptul de a înființa în cadrul confesiunilor religioase asociații de copii, femei,

studenți și tineret.

Dreptul părinților de a da educație religioasă copiilor lor și obligația pentru cadrele

didactice de a ține cont de punctul de vedere al părinților creștini în ceea ce privește participarea copiilor lor la anumite activități culturale, politice și festive.

Încetarea sabotajului față de ziua de duminică și față de marile sărbători ale Bisericii

Creștine/ Crăciun, paște, Rusalii/ în școli, instituții și întreprinderi. Respectarea zilei de duminică ca zi de odihnă pentru creștini. Respectarea zilei de sîmbătă ca zi de odihnă pentru creștinii adventiști.

Oficilaizarea principalelor sărbători religioase (Crăciun, Paște, Rusalii etc.).

Încetarea îndoctrinării forțate a copiilor și tinerilor creștini cu ideile ateismului și

mateialismului.

  1. Dreptul de a efectua opere cu scop caritabil, prin colecte și fonduri, precum și de a

înființa orfelinate, azile de bătrîni, case de odihnă și tabere pentru tineretul creștin.

  1. Dreptul de a înființa și de a conduce centre de învățămînt și școli teologice de

grad mediu și universitar pentru formare de pastori și preoți fără amestecul departamentului cultelor și celor ce candidează la învățămîntul teologic de a fi recrutați și aleși în mod liber.

Întrucît se observă un interes crescînd al Departamentului Cultelor în controlarea

învățămîntului teologic, cerem cu fermitate încetarea oricărui amestec în selectarea candidaților, în repartizarea absolvenților și numirea profesorilor la școlile teologice.

Dreptul oricărui tînăr creștin de a studia teologia în țară și în străinătate și de a

urma cursuri teologice la zi și prin corespondență la orice școală teologică din lume, dacă școala îl înscrie, fără aprobarea departamentului cultelor.

  1. Dreptul de a ține cursuri biblice, întruniri religioase, congrese teologice și cultice,

fără aprobarea Departamentului Cultelor.

Posibilitatea de a da curs oricăror invitații din străinătate pentru a participa la

congrese, conferințe, întruniri religioase etc.

Dreptul de a participa la întruniri cu caracter interconfesional și de colaborare la

reviste străine cu caracter confesional și interconfesional.

Dreptul de a te abona la reviste religioase străine.

  1. Dreptul pentru orice creștin de a avea acces liber în învățămîntul superior, în

servicii și în viața academică (învățămînt, cercetare științifică, ziaristică, creație artistică, diplomație etc.) de a se specializa în filozofie, sociologie, psihologie, drept, istorie, economie politică, relații economice internaționale, științe politice etc.; de a obține orice titlu academic în aceste domenii, de a urma cursurile oricărei facultăți fără recomandare P.C.R. și U.T.C.

Dreptul de a fi promovat în funcții de răspundere, potrivit pregătirii și capacității sale

profesionale și de a beneficia de o salarizare corespunzătoare fără a se avea în vedere apartenența sau neapartenența politică.

Încetarea discriminării ideologice și a persecuției religioase în scopul de a se stopa

emigrarea creștinilor, unul din motivele migrării îl constituie de acela că, creștinii își văd amenințat viitorul lor și în special al copiilor lor.

  1. Dreptul bisericilor și asociațiilor religioase de a avea acces la mas-media

(televiziune, radio, presă) și de a difuza prin radio și televiziune în zilele de duminică și alte sărbători religioase predici, rugăciuni, conferințe și servicii religioase, precum și de a fi transmise prin radio și televiziune momente creștine din întreaga lume și din țară ca: Congrese, campanii de evanghelizare, personalități religioase, solemnitatea alegerii unor înalți ierarhi și lideri creștini etc.

  1. Dreptul credincioșilor de a sesiza persecuția religioasă acelor deputați ai Marii

Adunări Naționale, care sînt în același timp lideri sau ierarhi ai unor culte religioase. Obligația acestor deputați de a interpela în sensul celor sesizate Departamentului Cultelor de pe lîngă Consiliul de Miniștri și pe Vicepreședintele Consiliului de Miniștri care coordonează activitatea Departamentului Cultelor. Obligația deputaților sesizați de a răspunde credincioșilor, dîndu-le în scris răspunsul dat de cei interpelați.

  1. Redeschiderea imediată a tuturor bisericilor creștine arondate, precum și

reîncadrarea în serviciu a tuturor preoților, pastorilor și profesorilor de la școlile teologice, destituiți din funcțiile lor în mod arbitrar de Departamentul Cultelor sau de conducerile confesiunilor religioase. Reînscrierea elevilor și studenților din școlile teologice care au fost eliminați în mod arbitrar.

Repararea tuturor nedreptăților și abuzurilor față de creștini făcute în biserici,

școli, întreprinderi, și sesizate pînă în prezent prin diverse memorii și scrisori de către grupuri creștine și biserici locale.

Rezolvarea promptă a tuturor problemelor sesizate de credincioși în cadrul și în

termenul legal de către Consiliul de Stat, Departamentul Cultelor, conducerile confesiunilor religioase sau alte organe.

  1. Respectarea convingerilor religioase ale tinerilor creștini aflați sub arme. Dreptul

lor de a participa duminica la servicii religioase și de a poseda minimum de literatură religioasă ca: Biblie, Noul Testament, Carte de cîntări, carte de rugăciuni etc.

  1. Dreptul creștinilor Români de a semna sau nu jurămîntul de loialitate față de

politica intenă a PCR, potrivit cu convingerile religioase ale fiecăruia.

Posibilitatea pentru toți cei ce vor să-l semneze de a adăuga o clauză privind

neacceptarea ideologiei ateiste a partidului și atașamentul lor la concepția religioasă față de lume și viață.

  1. Aprobarea oficială a vizitei evanghelistului Dr. Billy Graham în țara noastră,

precum și a altor personalități creștine proeminente din alte țări.

  1. Punerea de acord a legislației interne, acolo unde ea știrbește libertatea religioasă

și de conștiință, cu pactele internaționale privind respectarea drepturilor omului la care România a aderat.

  1. Dreptul confesiunilor religioase și a grupurilor de credincioși de a ajuta material

pe credincioșii persecutați, (concediați, condamnați, retrogradați, exmatriculați) pentru convingerile lor.

Dreptul de a constitui fonduri, colecte, de a primi daruri din țară și străinătate în

scopul de a-i ajuta pe ei și pe familiile lor.

  1. Dreptul credincioșilor condamnați pentru convingerile lor religioase de a fi

vizitați de credincioși, preoți, pastori și familie, precum și dreptul de a poseda minimum de literatură religioasă (Biblie, carte de cîntări, carte de rugăciuni, catehism etc.).

Dreptul celor condamnați de a li se acorda asistență religioasă la cerere.

  1. Dreptul bisericilor și adunărilor de credincioși de a cumpăra, primi, poseda și

folosi mijloace de transport în comun, și dreptul de a-și angaja un șofer.

  1. Dreptul de a anunța prin afișe și în general prin mijloace vizuale ca: anunțuri

luminoase, distribuirea de invitații etc., organizarea unor manifestări religioase ca: congrese teologice, evanghelizări, studii biblice etc.

Dreptul de a organiza manifestări religioase de masă, în săli publice și pe

stadioane.

  1. Dreptul bisericilor de a-și angaja preoți sau pastori prin contract încheiat între

părți, fără aprobarea departamentului cultelor.

Dreptul bisericilor de a-și angaja și școlariza misionari, evangheliști, dirijori,

numai prin contract direct, fără o altă aprobare.

  1. Obligația Departamentului Cultelor de a da numai în scris orice fel de instrucțiuni

trimise conducerilor confesiunilor religioase, fundamentarea legală a tuturor instrucțiunilor și publicarea oricăror asemenea instrucțiuni în organelele de presă ale confesiunilor.

Necesitatea unei reforme care să așeze relații dintre stat și biserică pe o nouă bază,

în care arbitrariul și persecuția să fie înlocuite cu respectul reciproc, loialitatea față de constituție și cooperare unamitară, se impune cu atît mai mult cu cît Departamentul Cultelor și-a depășit cu totul atribuțiile și a devenit în ultimii 30 de ani o sursă neîntreruptă de abuzuri, măsuri restrictive și presiuni psihologice asupra slujitorilor bisericii. Astfel, în loc de a promova bunele relații dintre stat și biserică, și de a sprijini eforturile de înfrățire și colaborare a tuturor cultelor religioase, prin practicile și metodele folosite pînă acum, Departamentul Cultelor a zdruncinat încrederea maselor de creștini în politica Guvernului R.S. România și a P.C. Român, iar prin o politică abilă de influențare și indtimidare a dus la creerea unei prăpăstii adînci între poporul creștin și slujitorii săi oficiali.

Noi nu sîntem marxiști, ci creștini, dar apreciem și susținem politica externă a

partidului și guvernului Român. Idealul partidului și guvernului român este un stat liber.

Idealul nostru, al creștinilor este o biserică liberă într-un stat liber. Satisfacerea

acestui program de revendicări va da posibilitatea trecerii de la confruntare și persecuție, la dialog și cooperare între o biserică liberă și un stat liber.

București 5 iulie 1978

Comitetul Creștin Român: ”Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință” (A.L.R.C.)

1. Pavel Nicolescu baptist 12. Nicolae Păulescu baptist

2. Dimitrie Ianculovici baptist 13. Ionel Prejban baptist

3. Ioan Moldovan baptist 14. Trifon Gîrboni penticostal

4. Nicolae Traian Bogdan baptist 15. Vasile Dochița baptist

5. Petru Cocîrțeu baptist 16. Ioan Dîmbeanu baptist

6. Emerich Iuhasz baptist 17. Zoltan Vereș baptist

7. Nicolae Rădoi baptist 18. Ioan Flonta baptist

8. Ioan Brisc baptist 19. Radu Căpușan baptist

9. Ludovic Osvath baptist 20. Iosif Enyedi baptist

10. Gheorghe Brașoveanu ortodox 21. Viorel Codreanu baptist

11. Pavel Spunei baptist 22. Marin Bălaș baptist

23. Vasile Lucaci baptist

24. Viorel Zerge baptist

25. Ioan Teleagă baptist

26. Ioan Teodosiu baptist

27. Ioan Mircu baptist

(documentul următor fiind disponibil în copie xerox, ultimul rând al paginii, de multe ori a fost în afara ariei de copiere, prin urmare nu poate fi citit sau poate fi doar aproximat după anumite caracteristici ale părții superioare a literelor)

COMITETUL CREȘTIN ROMÂN DOCUMENTUL NR.11

”Apărarea Libertății Religioase și de

Conștiință (A.L.R.C.)

Afiliat la ”Christian Solidarity

International” cu sediul la Zürich,

Elveția

BISERICA ȘI STATUL

Față de Biserică, Statul Român a adoptat anumite principii menite să creeze și să mențină respectul reciproc, cooperarea și buna înțelegere între aceste două instituții.

Cu aceste principii, exprimate prin legi, Pacte și decrete, vine în contradicție ideologia și practica ateistă, marxistă. Aceste principii ale ideologiei marxiste cer să se facă totul pentru ca religia și Biserica să dispară. În ciuda acestor așteptări Biserica este în plin progres.

Atitudinea pe care Statul o practică față de Biserică este dictată nu de principii convenționale, adoptate sub presiunea reașității și conjuncturilor interne și internaționale, ci de acele principii care sînt proprii Statului, intim legate de esența și de modul de gîndire dominant.

De aceea nu ne miră restrîngerea libertății religioase, existența urii și discriminării pe tărîmul religiei în România, existența unui continuu conflict surd și deseori evident între biserică și Stat. Căci două puncte de vedere totat opuse asupra aceluiași lucru, nu pot coexista pașnic, ci cel mai puternic va învinge, în cazul nostru cel ideologic. Aceasta atît timp cît amploarea viziunii marxiste antireligioase se va menține, iar principiile oficiale și legale nu vor fi luate în serios.

Credem însă că un rol deosebit în societate îl are Biserica. Ea n-a avut posibilitatea să demonstreze încă Statului ateu locul ei actual și legitim, rolul ei pozitiv și progresist, pentru a sfărîma astfel de mentalități învechite și prejudecățile materialiste prin care este privită.

”Cu toate greșelile ei, Biserica este cea mai bună instituție slujitoare pe pămînt. Ea are mulți critici dar n-are nici un rival în lucrarea de mîntuire a omenirii.

….. leprozerii și azile, oriunde a fost liberă să le facă. Biserica, în ce are ea mai bun, zdrobește toate barierele de clasă și de rasă, și face ca omenirea să se simtă una.

Biserica a fost și este mama mișcărilor nobile. Ea este o societate creatoare. Ea este cea care a dat naștere artelor, educației, reformei, mișcărilor misionare, democrației. Democrația modernă este copilul credinței creștine.

Democrația se bazează pe o anumită concepție despre Dumnezeu și de aici despre om și de aici despre guvernămînt.

”Democrația – spune thomas Mann – este expresia politică a creștinismului.”

În Biserică oamenii fac o pauză, pentru ca sigiliul Eternității să fie imprimat în fulgerătoarele clipe ale timpului. Din această închinare lui Dumnezeu, izvorăsc impulsuri și mișcări în serviciul omului.”

Oricum, Biserica și Statul, aceste două instituții, nu și-au spus încă una alteia ultimul și deplinul cuvînt.

Pe zi ce trece devine tot mai evident faptul că în România se depun eforturi susținute menite să ducă la desființarea Bisericii.

Numeroase acțiuni au fost inițiate pentru restrîngerea sistematică a libertății relgioase.

Prigoana religioasă a cuprins nu numai pe creștini ca indivizi, ci și întreaga viață religioasă, incluzînd aspectele spirituale și materiale ale acesteia.

Un aspect al prigoanei religioase îl constituie problema eliberării autorizațiilor de construcție și renovare a bisericilor creștine. În documentul nr.4 intitulat ”Program de Revendicări”, elaborat de Comitetul Creștin Român ALRC, la punctul 4, se cerea organelor de partid și de stat următoarele:

Dreptul de a construi, de a cumpăra sau de a închiria locașuri de închinăciune, fără

a fi nevoie de aprobarea Departamentului Cultelor.

Respectarea strictă a dreptului de a deschide noi biserici locale, cercuri de lucru și parohii;

Dreptul de a repara sau reconstrui toate imobilele din dotarea cultică afectate de

cutremur, biserici, case de rugăciuni, case parohiale, școli teologice etc.;

Încetarea oricăror presiuni exercitate asupra unor proprietari care doresc să vîndă sau să închirieze imobile sau terenuri unor grupuri de credincioși sau organizații bisericești pentru a fi folosite în scopuri religioase;

Dreptul de proprietate asupra bisericilor, asupra obiectelor liturgice și asupra

donațiilor;

Înscrierea și întabularea ca proprietate cultică fără aprobarea Departamentului

Cultelor a oricăror imobile cumpărate sau construite.

Asupra acestei probleme ne vom opri de data aceasta, prezentîndu-vă cîteva cazuri. Dar mai întîi să vedem care sînt motivele care-i determină pe credincioși să solicite autorităților eliberarea autorizațiilor de renovare și construire a bisericilor.

a) Datorită vechimii mari a clădirilor, fiind construite din material necorespunzător, acestea nu mai corespund, prezentînd pericol de prăbușire;

b) Creșterea numărului mare de membri, localurile devin neîncăpătoare, oficierea serviciilor religioase se desfășoară în condiții necorespunzătoare;

c) În urma cutremurului din martie 1977 multe biserici au fost grav afectate.

Nemaiputînd suporta condițiile grele în care au fost nevoiți să-și desfășoare serviciile religioase, văzînd că rezolvarea problemei întîrzie, multe comunități și biserici au fost nevoite să treacă la consolidarea și reconstruirea bisericilor. Răspunsul autorităților la aceste acțiuni a fost prompt: sistarea lucrărilor de construire, sancționarea constructorilor cu amenzi foarte mari, închiderea localurilor de închinăciune și în ultimă instanță demolarea lor.

Pentru a ilustra cele spuse mai sus, iată cîteva cazuri:

BISERICA BAPTISTĂ DIN NEGRENI, JUDEȚUL CLUJ

A fost construită în anul 1914, din lemn vechi, reziduri și pămînt, fundația avînd numai 40 cm. adîncime. În anul 1969, datorită vechimii mari a construcției și a materialelor de calitate inferioară, credincioșii baptiști din Negreni au început primele demersuri pentru reconstruire. În 1977 Departamentul Cultelor aprobă reconstruirea bisericii și în octombrie 1977 trimite aprobarea la Cluj, dar aici este reținută. În anul 1978 o delegație de creștini baptiști din Negreni și cluj au fost în audiență la….(probabil: Consiliul popular Județean Cluj, la vicepreședintele Nicolae….)

În luna iulie a aceluiași an aceeași delegație a solicitat o nouă audiență la consiliul Popular județean Cluj. De data aceasta au fost dați afară de vicepreședintele Beurean. Avînd în vedere situația deplorabilă a construcției, în luna martie 1979 s-a deplasat la Negreni o comisie de specialiști din Cluj. Comisia a constatat următoarele:

Datorită vechimii mari a construcției și a materialelor de calitate inferioară, clădirea prezintă pericolul de a-și pierde stabilitatea. Pentru a evita eventualele accidente este necesar să se efectueze consolidări provizorii, prin sprijinirea structurii de rezistență a clădirii. Clădirea va putea fi folosită în continuare numai după executarea consolidării necesare. (Dosar: Consiliul Popular al Județului Cluj nr.116/14 din 1979). Astfel în 30 aprilie 1979 s-au început lucrările de reconstruire a bisericii și au continuat pînă în 7 mai 1979, cînd lucrarea a fost oprită de șeful de post din comună. În data de 8 mai 79, creștinii au reînceput lucrul, dar numai cîteva ore mai tîrziu și-au făcut apariția primarul comunei împreună cu doi milițieni, care au aplicat amenzi în valoare totală de 44.500 lei. Dar nici amenzile și nici amenințările nu i-au înspăimîntat pe credincioși. Aceștia au continuat lucrul noaptea pînă cînd biserica a fost ridicată. S-au primit ajutoare din toată țara. În prezent se execută ultimile lucrări de finisare.

Cu ocazia acestor lucrări au fost amendați următorii credincioși:

Avram Vasile, în vîrstă de 66 ani. Nu are nici un sprijin material sau financiar din partea statului. Este agricultor. Are un venit anual de 2.000 lei. A fost amendat cu suma de 6.000 lei.

Cristea Vasile, căsătorit, cu doi copii. A fost amendat cu suma de 8.500 lei.

Jurca Vasile, amendat cu 5.500 lei.

Tîrlea petru, în vîrstă de 70 ani. Are un venit anual de 1.000 lei. A fost amendat cu 3.000 lei.

Gabrian Teodor, amendat cu 2.500 lei.

Mîrza Vasile, amendat cu 3.000 lei.

Jurca Gheorghe, amendat cu 4.000 lei.

Bus Ambrozie, amendat cu 4.000 lei.

pop Vasile, amendat cu 2.500 lei.

Un credincios din Oradea, amendat cu 2.500 lei

Enyedi Iosif, amendat cu 1.000 lei

Mesesan Teodor, amendat cu 1.000 lei.

Manea Ioan, amendat cu 1.000 lei.

Este important de reținut că atît în acest caz, cît și în cazurile pe care le vom prezenta în continuare, s-au aplicat amenzi la cei ce au participat la lucrările de construire a localului și nu baneficiarului, cum prevede legea. În cazul de față beneficiarul fiind Biserica Baptistă Negreni.

BISERICA BAPTISTĂ GÎRBĂU, JUDEȚUL CLUJ

A fost construită în anul 1905 din material rezidual, piatră, lemn vechi, pămînt.

Cauzele care au necesitat renovarea bisericii au fost zidurile crăpate, acoperișul deplasat, plafonul care amenința cu prăbușirea, răceala din interiorul clădirii plină de igrasie.

Datorită acestor cauze credincișii din Gîrbău au solicitat Uniunii Baptiste aprobarea efectuării lucrărilor de renovare. Au primit aprobarea printr-un deviz de lucrări. Acest deviz a fost prezentat Consiliului Popular Gîrbău care l-a vizat, deci l-a aprobat. Cînd s-au început lucrările de schimbare a geamurilor, zidul de piatră fiind foarte slab a crăpat, s-a dărîmat, fiind necesară înlocuirea lui cu un nou zid de cărămidă. Acoperișul clădirii nu a fost dat jos, lucrările efectuîndu-se prin sprijinirea acoperișului.

Lucrările de renovare au început în 27 iunie 1979 și s-au desfășurat normal aproape pînă la terminarea zidăriei. Dar la 10 iulie 1979 au intervenit autoritățile, reprezentantul direcției sistematizare cluj, primarul comunei, viceprimarul comunei, nelipsind nici organele de miliție. Menționăm că atitudinea organelor de stat față de credincioși a fost extrem de dură, aducîndu-se injurii grosolane, calomnii și insulte nestăvilite la adresa credincioșilor după care au ordonat orpirea lucrărilor, sancționînd cu amenzi a cîte 3.000 lei pe trei baptiști. De la 10 iulie n-a mai fost liniște. Totuși credincioșii s-au organizat și au continuat lucrările de zidărie. Din nou au intervenit autoritățile, au oprit lucrările și au aplicat amenzi. De data aceasta au fost luați de acasă și alți credincioși și duși la postul de miliție, unde au fost ….

Unul dintre aceștia a fost Tantoș Ioan, care a fost amendat și în 10 iulie 1979 cu suma de 3.000 lei.

În data de 10 iulie s-a ordonat sistarea lucrărilor de construcție. Organele de stat au emis o decizie de demolare a Bisericii Baptiste Gîrbău. Decizia cu nr.21 din 19 iulie 1979, în care se cerea demolarea de către credincioși a localului, în termen de 20 zile, în caz contrar se vor lua măsuri de demolare de către organele locale, iar dacă va fi nevoie se va cere ajutor de la o unitate de construcții.

Nici aceste amenințări nu i-a speriat pe credincioșii din Gîrbău. Reluarea lucrărilor de finisare a necesitat o reorganizare, astfel că la 23 august ’79 au sosit baptiști din mai multe localități gata să dea ajutor fraților lor din Gîrbău. Așa dar la 23 august 1979 s-au executat lucrări de dulgherie, zidărie etc. În ziua de 24 august 1979 orele 10, au intervenit organele locale din nou și au aplicat 17 amenzi a cîte 3.000 lei creștinilor. Au ordonat sistarea lucrărilor, dar credincioșii nu s-au lăsat intimidați, ci au continuat lucrul.

În aceiași zi între orele 15-16 din nou au intervenit organele locale, oprind pentru scurt timp lucrul. În 25 august ’79 s-a reînceput lucrul. La orele 10 au sosit organele de miliție și primarul năpustindu-se asupra creștinilor. Comportamentul organelor de stat a fost deosebit de dur și de această dată, apoi au dispus ca organele de miliție să patruleze în fața bisericii. Astfel lucrările de construire a bisericii au fost oprite, iar creștinii au fost siliți și nevoiți să oficieze serviciile religioase sub schele. Să nu uităm că iarna bate la ușă.

Așadar creștinii din Gîrbău au fost amendați în totatl cu suma de 73.000 lei:

– Tantoș Ioan, amendat cu 6.000 lei;

Faina Cornel, amendat cu 3.000 lei;

Pîrvu Ioan, amendat cu 3.000 lei;

Pasca Aurel, amendat cu 3.000 lei;

Boanca Ioan, amendat cu 3.000 lei;

Boanca Vasile, amendat cu 2.500 lei;

Jula Vasile, amendat cu 2.000 lei.

La acestea se adaugă amenzile aplicate în 24 august 1979 în valoare de 51.000 lei.

BISERICA PENTECOSTALĂ ”FILADELFIA” – MEDIAȘ

Încă din anul 1973 s-au făcut demersuri pentru aprobarea autorizației de funcționare.

În 27 octombrie 1977 a avut loc deschiderea Bisericii Pentecostale Mediaș, din str. Hula Nouă. La început au fost 5 familii. După numai 8 luni de funcționare, Biserica număra 463 de persoane. În 8 luni au primit botezul nou-testamental 135 persoane. Văzînd avîntul pe care l-a luat această biserică și dorind cu orice chip distrugerea ei, autoritățile au trecut la acțiune, începîndu-se cu exercitarea unor presiuni mari asupra predicatorilor, care erau și responsabilii bisericii: Samu Ioan, Lăcătuș Viorel, Francisc Paris, cerînduli-se să închidă biserica. Au fost amenințați cu închisoarea și într-adevăr la 4 noiembrie 1978 cei trei credincioși menționați mai sus au fost condamnați conform Decretului 153 la cîte 6 luni închisoare, acuza fiind: ”constituirea într-un grup anarhist”, ”grupul anarhist” fiind Biserica Pentecostală.

Cu toate aceste măsuri represive la amvonul bisericii s-au ridicat alți bărbați, care continuau să-l propovădiuască pe Isus Hristos. Biserica a devenit mai fierbinte. Dar autoritățile au continuat lupta împotriva ei. La 15 decembrie 1978 au fost anchetați în închisoare cei trei predicatori întemnițați. Li s-a cerut informații despre cei care continuau să predice în biserică și li s-a promis că în curînd cei care predică vor fi aduși lîngă ei în închisoare.

În data de 22 ianuarie 1979 a avut loc la AlbaIulia recursul celor doi predicatori în urma protestului prin greva foamei timp de 10 zile, ținută de Samu Ioan și Lăcătuș Viorel în închisoare. S-a interzis oricărui avocat să ia apărarea lui Samu Ioan.

La recurs, cînd Samu Ioan a încercat să se apere singur a fost scos afară din sală de un gardian, din oridinul judecătorului. În sală s-a produs rumoare, asistența dîndu-și seama de nedreptatea făcută creștinilor. Judecătorul a apelat la miliție. În scurt timp au intrat în sală 20 de milițieni cu bastoane de cauciuc în mînă. Aceștia au bruscat pe Lusca Dumitru smulgîndu-i din brațe fetița de 2 ani și sub loviturile bastoanelor a fost urcat într-o dubă, arestat și condamnat apoi la 6 luni închisoare. Soția lui Samu Ioan, gravidă în luna a opta, a fost lovită în mod barbar de milițieni cu bastoanele, cu pumnii și cu cizmele.

Au fost arestați și condamnați următorii credincioși:

…….

Iancu Nicolae, tată a unui copil, la 6 luni;

Ciura Alexandru, tată a 5 copii, la 6 luni;

Ciuran Emilian, la 6 luni;

Lusca Ioan, tată a 10 copii, la 6 luni;

Lusca Dumitru, tată a unui copil, la 6 luni;

Lusca Ileana, la 3 luni cu suspendare;

Alte 10 persoane au fost anchetate și amendate:

Onica Ștefan cu 4.500 lei;

Suster Emil cu 4.000 lei;

Musca Agafia cu 1.000 lei;

Letiția cu 1.000 lei;

Horvath Victor cu 1.000 lei;

Lusca Agafia cu 1.000 lei;

Lusca Olimpia cu 1.000 lei;

Iancu Rozalia cu 1.000 lei;

Lupea Viorel cu 1.000 lei;

Horvat Lina cu 1.000 lei;

Mulți alți membri ai acestei biserici au fost amenințați cu închisoarea. Cu toate acestea biserica funcționează în ciuda marilor greutăți prin care a trecut și trece.

BISERICA BAPTISTĂ NR.2 REȘIȚA

O sută douăzeci de credincioși, întrunind toate condițiile prevăzute în Statutul de organizare al Cultului Baptist au constituit Biserica nr.2.

Astfel, Cornel Ionaș, unul din membrii bisericii a cumpărat o casă pe care a donat-o pentru a servi ca locaș de închinăciune.

În data de 16 august 1979, biserica a fost amendată cu 3.000 lei. La 19 august 79 s-a oficiat inaugurarea ei. În scurt timp localul a devenit neîncăpător. Ca urmare a acestui fapt … (probabil: s-au făcut unele lucrări de amenajare ….)… s-au făcut numai în interiorul bisericii.

La 6 septembrie 1979 au intervenit autoritățile, au oprit lucrările și au aplicat amenzi în valoare totală de 123.000 lei.

Au fost amendați următorii:

Cornel Ioanș amendat cu 8.000 lei, făcîndu-se totodată mari presiuni asupra lui și amenințat cu darea afară din servici pentru faptul că a donat casa cumpărată de el, bisericii.

Strava Manole, amendat cu 16.000 lei;

Rus Vasile, amendat cu 16.000 lei;

Ilie Craioveanu, amendat cu 16.000 lei;

Hutman , amendat cu 16.000 lei;

Fisteac , amendat cu 16.000 lei;

Jurma , amendat cu 16.000 lei;

Drăgoi Paul , amendat cu 16.000 lei.

BISERICA BAPTISTĂ NR.4 DIN TIMIȘOARA

Un grup de 50 de baptiști s-au desprins de Biserica nr. 2 din Timișoara, pentru a forma o nouă biserică, în conformitate cu prevederile legale. De mai bine de un an de zile s-au făcut demersurile necesare la autorități, Comunitate, Uniune, Departamentul Cultelor. Acești credincioși au cumpărat legal o casă în cartierul ”Vii”. Văzînd că Departamentul Cultelor și Uniunea Baptistă nu dau nici un semn de viață, termenul legal pentru a răspunde demersurilor făcute de credincioșii amintiți mai sus fiind depășit de mult, creștinii au inaugurat Biserica nr.4 în data de 7 octombrie 1979. Cu două zile înainte de inaugurare în data de 5 octombrie 1979, au fost anchetați de către organele de securitate Tărniceru Casian și Toșitiu Aurel. Cel din urmă fiind încă odată arestat în data de 6 iunie 1979 și condamnat la 3 luni închisoare, dar a fost eliberat două zile mai tîrziu în 8 iunie, după ce a făcut două atacuri de cord la arestul din Timișoara.

Cei doi au fost amenințați că vor fi condamnați pentru (probabil: închisoare) și autoritățile s-au declarat împotriva deschiderii………

După inaugurarea Bisericii, care totuși a avut loc în data de 7 oct.79 Toșitiu Aurel a fost din nou anchetat de către maiorul de securitate Guiaș, în ziuna de 8 octombrie ’79. Maiorul l-a amenințat că-i vor putrezi oasele în închisoare, choar dacă data trecută i s-a dat drumul ca să nu moară în închisoare. I s-a spus că vor fi arestați și alți membri activi din biserica nr.4, ca să fie în compania fratelui lor Dimitrie ianculovici, membru fondator al comitetului ALRC. Au fost amendați apoi cu cîte 50 lei.

……………………………………………………………………………………………………….

(urmează încă 15 cazuri de biserici penticostale, ortodoxe, baptiste)

………………………………………………………………………………………….

Am putea continua să prezentăm încă zeci de cazuri tot atît de grave, în care autoritățile refuză eliberarea autorizațiilor de construcție, și măsurile pe care acestea le iau împotriva comunităților de credincioși, care nemaiavînd altă soluție trec la reconstruirea bisericilor.

Prin Constituție, Pacte, legi și decrete, emise sau semnate, românia garantează creștinilor din cele 14 Culte recunoscute anumite drepturi și libertăți, care însă, trebuie s-o spunem spre regretul nostru, sînt încălcate. Și acestă încălcare nu ține de domeniul accidentului, ci constituie o acțiune sistematică, îndîrjită și generalizată la scară națională, îndreptată spre anularea totală a drepturilor și libertăților religioase.

În ciuda acestor acțiuni, creștinii continuă să țină capul sus, convinși că viitorul este de partea lor. Ei iau durerile și le transformă în dureri ale nașterii, producînd mișcări noi și chiar atunci cînd sînt supuși prigonirilor și limitărilor.

Creștinii nu pierd niciodată. Ei înving întotdeauna. Cînd se spune că sînt înfrînți se greșește. Iată ce mărturisesc ei:

„Noi ne bucurăm chiar și în necazurile noastre; căci știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea…”

Romani 5:3-4

Considerăm că singura atitudine justă și legală ce poate fi luată de autoritățile de stat este aceea de:

Încetarea prigoanei religioase în România;

Rezolvarea cazurilor prezentate în această lucrare și a tuturor celorlalte nedreptăți menționate cu alte ocazii

Asigurarea respectării unei depline libertăți religioase și de conștiință.

Semnează:

Comitetul Creștin Român

Apărarea Libertății Religioase și

de Conștiință

Urmează poziția fr. Ton și Popescu față de ALRC

Poziția noastră

față de comitetul pentru ”Apărarea libertății Religioase

și de Conștiință.

Subsemnații Popescu Aurel, domiciliat în București, Bul.D.Cantemir nr.13A, și Țon Iosif, domiciliat în cluj Str. Nuferilor nr.1.ap.14.

Credem că este necesar să ne definim și să facem cunoscută poziția noastră față de comitetul pentru ”apărarea religioase și de conștiință” (ALRC), afiliat la organizația ”Solidaritatea Creștină Internațională” cu sediul în Elveția.

1. Considerăm că motivația pentru apariția unui asemenea comitet există, adică

în România persecuția religioasă este o realitate simțită de toți cei care preactică deschis și dinamic o credință religioasă. Cazurile de hărțuieli, de discriminări, de retrogradări, de destituiri din funcții pentru motivul împărtășirii și practicării unei credințe religioase sînt frecvente și produc multe suferințe umane, uneori uluitor de profunde.

2. Considerăm că Dumnezeu își alege oameni cărora le trezește conștiința și pe

care îi obligă să devină apărătorii fraților lor care sînt în suferință. Acestor oameni El le vorbește prin Cuvîntul Său din Sfînta Scriptură, care zice: ”Deschide-ți gura… și apără pe cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! Deschide-ți gura… și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit” (Proverbe 31:8-9): și în altă parte ”Învățați-vă să faceți binele, căutați dreptatea, ocrotiți pe cel asuprit” (Isaia 1:17) și iarăși ”Așa vorbește Domnul: Faceți dreptate și judecată, scoateți pe cel asuprit din mîinile asupritorului” (Ieremia 32:3). Credem că cei care au alcătuit acest comitet pentru apărarea credincioșilor asupriți și persecutați au făcut-o pentru că au simțit această chemare de la Dumnezeu. Este evident că ei au o bază biblică pentru acțiunea lor.

3. Considerăm că Dumnezeu are diferite chemări pentru diferiți copii ai săi și că

fiecare individ trebuie să știe clar în sine însuși ce chemare are el și să se țină de acea slujbă și să și-o îndeplinească bine și cu credincioșie. Așa citim iarăși în Cuvîntul lui Dumnezeu: Cine este chemat la o slujbă să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină de învățătură. Cine îmbărbătează pe alții să se țină de îmbărbătare. Cine dăruiește, să dăruiască cu mînă largă. Cine cîrmuiește, să cîrmuiască cu rîvnă. Cine face milostenie, să o facă cu bucurie.” (Romani 12:7-8).

Noi, Popescu Aurel și Țon Iosif, am fost chemați de Dumnezeu la predicarea

Evangheliei și – cu toate că împărtășim durerea și Obiectivele fraților noștri din comitetul pentru ”Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință – considerăm că nu sîntem chemați la a ne înrola în acest comitet și de aceia rămînem la chemarea nostră de predicatori ai cuvîntului lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnă că noi nu vom mai vorbi și scrie despre suferințele fraților noștri, ci doar că noi nu ne simțim chemați la a ne include într-un comitet al cărui preocupare principală este această activitate în apărarea fraților.

4. Considerăm că acest comitet pentru ”Apărarea Libertății Religioase și de

Conștiință” nu credem să se extindă pînă la a lua proporțiile unei organizații de masă, ci să rămînă la limitele restrînse ale unui grup de oameni cu gînd nobil, cu spirit de jertfă și cu dedicația de apărare a drepturilor și libertăților marii mase a credincioșilor.

5. Considerăm că tot ce au scris și publicat pînă acum frații noștri din comitetul

pentru ”Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință” este adevărat și sperăm că și de aici înainte, semnalînd diferite cazuri de persecuție religioasă din țara noastră, vor spune și scrie numai adevărul. Dacă vor suferi pentru adevăr, vor suferi pentru Domnul nostru Isus Cristos, care este Adevărul.

6. Considerăm, pe baza Sfintei Scripturi, că toți credincioșii creștini adevărați,

din toate țările lumii, alcătuiesc o singură unitate, și anume, trupul viu al Domnului Isus Hristos. Prin urmare, dorința și intenția fraților noștri de a se asocia cu alți frați de credință din alte țări, și de a face cunoscute în toată lumea suferințele credincioșilor creștini din România nu este altceva decît dorința unei părți a trupului lui Hristos de a avea comunicare cu celelalte părți lae aceluiași trup. Așa citim în biblie: ”Dacă sufere un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. Voi sînteți trupul lui Hristos și fiecare în parte mădularele Lui” (I Corinteni 12:26-37).

7. Vom acorda sprijinul nostru moral, spiritual și material fraților noștri care sînt

gata să se jertfească pentru mai multă libertate de credință și de practică religioasă în România.

București, 1 iulie 1978

Popescu Aurel                  Iosif Țon

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: